Cazul Ditrău. Ce trebuie România să învețe de aici?

Comuna Ditrău e pierdută undeva în județul Harghita și are sub 5.500 de locuitori. Genul de loc unde nu se întâmplă nimic. Până săptămâna trecută când sătenii, în funte cu preotul catolic din localitate, au ieșit în stradă pentru că o brutărie din localitate a angajat doi muncitori străini din Sri Lanka.

De ce sunt nemulțumiți localnicii? Iată câteva declarații culese din presă.

„Să presupunem că şi alţi întreprinzători vor aduce câte şase muncitori la noi în sat, pentru câţiva ani. Trec doi ani, vor cere să se stabilească aici şi o să-şi aducă familiile şi după ce ce trec patru-cinci ani ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare”, a spus unul din săteni.

„Eu nu sunt supărat pe oamenii ăştia. Doamna Katalin (directoarea firmei-nr) a zis că vrea să aducă muncitorii aici, să aducă o altă cultură, aşa a pronunţat ea. Noi avem cultura noastră aici, în zona noastră, aia secuiască, ungurească, românească, avem cultura noastră, să nu vină cu cultura din Nepal aici. Dacă ascultăm televizorul, în Germania, Franţa sunt oameni care de 100 şi ceva de ani stau acolo, prima dată s-au dus zece, apoi 20, 30 şi acum sunt cartiere unde nu are curaj nici miliţianul să intre, le violează femeile. Cultura aia vrea să aducă aici şi femeile noastre, copiii noştri să nu poată să iasă”, susţine Deák Ferenc.

„Nu am avea nicio obiecţie împotriva celor doi oameni, dar vor aduce din ce în ce mai mulţi şi vedem ce se întâmplă peste tot în Europa. Nu este rasism, dar ne este frică de acţiunile pe care ar putea să le facă, am vrea să prevenim ceea ce se întâmplă prin Europa, că nu o să mai putem lăsa copiii pe afară, o să ajungem că o să fie deranjaţi şi de crucea de pe biserică”, spune şi acesta.

„Cererea noastră este ca să ne dea înapoi siguranţa în care am trăit până acum, ca să nu ne mai fie frică de ce se va întâmpla. Nu de cei doi ne este frică, ci de faptul că este afectată siguranţa noastră”, a spus preotul Bíró Károly.

Totul sub semnul rugăciunii, că sătenii, majoritari maghiari, sunt și foarte buni creștini.

Putem discuta dacă e vorba de rasism sau despre xenofobie. Dar e doar o discuție de dragul discuției. Indiferent de această tehnicalitate, orice om normal va admite că reacția sătenilor nu este una normală.

Pot, sincer, la limită, să-i înțeleg și pe locuitorii din Ditrău. Sunt oameni simpli, victimele unei lipse de educație și dezinformărilor din presă, mai ales că aceștia par a urmări mai degrabă presa de la Budapesta, aflată în prima linie a propagandei guvernului Viktor Orbán împotriva imigrației.

Nu-i pot înțelege pe liderii lor, nu-l pot înțelege pe preotul catolic care s-a făcut șef de răscoală. Sau pe primarul din localitate. Ei ar fi trebuit să fie primii care să vorbească cu oamenii, să le explice. UDMR poartă aici o vină, fără doar și poate, pentru izolaționismul în care și-a împins alegătorii.

Nu pot înțelege reacția absolut firavă a statului român. Cei doi brutari aduși din Sri Lanka se aflau în România cu forme legale și au și ei dreptul la protecție din partea statului român. Ministrul Muncii a catadicsit târziu să anunțe un control, dar niciun politician de rang înalt nu a reacționat până acum. A trecut timp până când Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării să aibă o reacție.

Deși acest eveniment era și este o foarte bună ocazie ca România să învețe ceva ca țară.

Aruncatul acuzațiilor de rasism asupra sătenilor din Ditrău nu rezolvă nimic.

Chiar dacă sunt maghiari, sătenii din Ditrău sunt un simptom pentru ineficența educațională a României, pentru că ei nu au studiat la Budapesta ci în România. Și sunt convins că ei nu sunt singurii care gândesc așa și că foarte mulți români au aceeași atitudine față de un străin.

Văd asta chiar și în cadrul imigrației românești din Montreal, unde românul e el însuși un străin. E logic că fenomenul există, ba încă la scară mai mare, și în România.

România și românii trebuie să realizeze că prosperitatea economică a țării și a lor e la mâna imigranților. La câtă populației a pierdut România în urma migrării externe, companiile nu vor putea găsi forță de muncă 100% românească pentru a ocupa toate joburile disponibile. E doar o chestie de statistică, fie că ne place sau nu.

De curând, ministrul spaniol care răspunde de migraţie spune că economia spaniolă va avea nevoie de “milioane şi milioane” de migranţi pentru a se menţine la nivelul actual şi vecinii ei trebuie să fie şi ei “pregătiţi să integreze” masiv populaţiile exilate.

Toate economiile puternice ale lumi se uită spre imigrație pentru viitoarele decenii.

România poate urma același drum sau poate respinge în continuare orice străin. Mă tem însă că acestă ultimă soluție va fi însoțită de sărăcie pentru că firmele vor migra spre țările unde găsesc oameni calificați și dornici de a munci. Și asta va veni la pachet și cu pericolul reintrării în zona de influență rusă.

Iar dacă România vrea să urmeze restul țărilor puternice din această lume și să accepte că are nevoie de străini, drumul pe care ea îl are de făcut în termeni de educație a populației, legislație, etc e lung. Și România e deja în mare întârziere.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare