O parte dintr-un continent pierdut, descoperită sub Canada

Citește și

SUA au depășit 200.000 de cazuri de coronavirus

Statele Unite au depăşit miercuri pragul de 200.000 de cazuri de coronavirus înregistrate, potrivit bilanţului anunţat de Universitatea Johns...

British American Tobacco lucrează la un vaccin folosind proteine extrase din frunze de tutun

British American Tobacco (BAT), producătorul brandurilor de ţigarete Dunhill şi Lucky Strike, a anunţat miercuri că divizia sa americană...

Agenții secreți luptă pentru a obține materiale sanitare pentru țările lor

În lupta împotriva coronavirusului numeroase state au apelat şi la serviciile lor secrete pentru a obţine materiale medicale, mai...
Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

O parte dintr-un continent pierdut a fost descoperită sub Canada, iar dovezile se ascundeau în roci care îşi au originea în interiorul Pământului, la adâncimi la care se formează diamantele, conform unui material publicat joi de Live Science.

Secretul era ascuns într-un strat de roci vulcanice denumit chimberlit (roci diamantifere). Chimberlitul îşi are originea la mari adâncimi, în magma din mantaua terestră şi poate „pescui” diamante în drumul său spre suprafaţă, cu prilejul erupţiilor vulcanice. Chimberlitul din insula Baffin, în nordul Canadei, este colectat de o companie de extragere a diamantelor.

- Publicitate -

Oamenii de ştiinţă au aflat că, din punct de vedere chimic, compoziţia chimberlitului de pe insula Baffin este similară unui continent demult dispărut, ce s-a format în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani şi s-a destrămat acum 150 de milioane de ani. O parte din acest vechi continent încă „ancorează” părţi din America de Nord, iar pornind de la locaţia mostrelor de chimberlit, dimensiunea acelei plăci continentale străvechi este cu aproximativ 10% mai mare decât se credea anterior.

„Descoperirea acestor părţi ‘pierdute’ este ca şi când găseşti o piesă dintr-un puzzle care îţi lipsea de mult”, a comentat coordonatorul acestui studiu, Maya Kopylova, geolog la Universitatea din British Columbia (Canada).

Masele continentale ale Pământului nu au arătat mereu aşa cum sunt acum. Primele continente au apărut încă din „copilăria” Pământului. Plăci enorme, din rocă, denumite cratoane, s-au fărâmiţat şi au format apoi mase de uscat de dimensiuni mai mici. Cratoanele sunt blocuri mari şi stabile din litosferă ce formează nucleele continentelor.

- Publicitate -

„Un fragment din cratonul nord-atlantic este în prezent parte din Scoţia”, a declarat Kopylova pentru Live Science. Un alt astfel de fragment este parte a Groenlandei, iar un altul este parte a peninsulei Labrador din estul Canadei.

„Acum am mai descoperit un astfel de fragment pe insula Baffin”, a precizat ea.

Timp de sute de milioane de ani, tectonica plăcilor a împins continentele unul în altul, pentru a forma supercontinente gigantice, doar pentru ca apoi să le fărâmiţeze şi să le disperseze, pentru a le aduna din nou laolaltă. Ultimul dintre aceste supercontinente, Pangeea, a început să se separe în urmă cu aproximativ 200 de milioane de ani, iar acum aproximativ 60 de milioane de ani, fragmentele s-au separat în cele 7 formaţiuni familiare: Africa, Antarctica, Asia, Australia, Europa, America de Nord şi America de Sud.

Mostrele de chimberlit de pe insula Baffin, provin de la o adâncime de aproape 400 de kilometri şi sunt similare din punct de vedere chimic cu mostrele de roci din mantaua terestră de sub cratonul Atlanticului de Nord, în Groenlanda, conform studiului citat de Agerpres.

Sub majoritatea rămăşiţelor din vechile continente, mantaua superioară conţine aproximativ 65% olivină (principalul mineral din mantaua superioară) şi aproximativ 25% ortopiroxen. Prin comparaţie, compoziţia mantalei de sub cratonul nord-atlantic este formată din aproximativ 85% olivină şi în jur de 10% ortopiroxen. Raportul acestor minerale în cazul mostrei de chimberlită pe insula Baffin corespunde îndeaproape cratonului nord-atlantic, conform lui Kopylova.

Acum, oamenii de ştiinţă cunosc cu certitudine faptul că insula Baffin a făcut la un moment dat parte din cratonul Atlanticului de Nord.

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Cum se vede criza din opoziție? Interviu cu Monique Sauvé, Partidul Liberal din Quebec

Premierul Legault iese în fiecare zi în fața presei și a cetățenilor pentru a oferi informații despre lupta guvernului...

18 aprilie, vârful pandemiei de COVID-19 în Quebec. Între 1.263 și 8.860 de decese, potrivit scenariilor

Guvernul provinciei Quebec a prezentat scenariile cu care autoritățile din domeniul sănătății publice lucrează în combaterea pandemiei de coronavirus. Aceste studii au fost făcute pentru...

Zâna Măseluță, inclusă de Quebec pe lista angajaților esențiali

Premierul Quebecului, François Legault, a anunțat că Zâna Măseluță a fost inclusă pe lista meseriilor esențiale și va continua să-i viziteze pe cei mici. Premierul...

Quebec se apropie de 10.000 de cazuri. 150 de decese

François Legault a prezentat ultimul bilanț al cazurilor de coronavirus în Quebec. Provincia va da publicității scenariile cu care lucrează în luarea măsurilor de...

Trudeau. Canada accelerează producția internă de materiale medicale

Premierul Justin Trudeau a ținut conferința sa de presă zilnică pentru a informa canadienii despre ultimele acțiuni ale guvernului în combaterea pandemiei de COVID-19. ...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -