40 de ani de la eradicarea variolei

Citește și

Quebec. Bilanțul zilei: 1.033 de noi cazuri și 8 decese în ultima zi

Quebec a raportat 1.033 cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore, pentru un număr total de persoane...

Pfizer va solicita autorizarea de urgență a vaccinului său după alegerile prezidențiale americane

Pfizer va publica datele de siguranţă şi va solicita autorizarea vaccinului pe care îl dezvoltă împotriva maladiei COVID-19 în...

Un bărbat din Germania a impus regulile de distanțare cu ajutorul unui…. spray lacrimogen

Un bărbat de 71 de ani din oraşul german Aachen a luat în propriile mâini regulile de distanţare fizică...
P. R.
P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

Pe 8 mai 1980, membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) declarau la Geneva că „toate popoarele” au fost „eliberate de variolă”, la aproape două secole după descoperirea unui vaccin împotriva acestei maladii.

Virusul variolei, al cărui singur rezervor viral este omul, se transmite prin salivă, aerosoli şi, într-o mai mică măsură, prin lenjerie contaminată.

- Publicitate -

La 10 ani după înfiinţarea OMS în 1948, fosta U.R.S.S. a propus cu ocazia unei reuniuni a acestei organizaţii, „într-un moment de destindere din perioada Războiului Rece”, ca omenirea să lupte împreună pentru eradicarea variolei, a declarat Larry Brilliant, un epidemiolog american. „Statele Unite au acceptat imediat”, a adăugat el.

A existat atunci „o voinţă publică şi politică”, a subliniat specialistul american, deplângând totodată „naţionalismul” ce prevalează în prezent în faţa noului coronavirus.

La 40 de ani după eradicarea variolei, maladia respiratorie COVID-19 a paralizat în doar câteva luni lumea întreagă, ceea ce variola nu a reuşit niciodată, în contextul în care rata ei de mortalitate era de aproximativ 30%, cauzând peste 300 de milioane de victime doar în secolul al XX-lea.

- Publicitate -

„Putem să învăţăm multe lucruri de la variolă pentru a le folosi împotriva COVID-19”, precum importanţa depistării cazurilor, izolarea bolnavilor şi a contactelor acestora, a explicat medicul Rosamund Lewis, coordonatoarea programului anti-variolă din cadrul OMS.

Atunci când OMS a lansat un program intensificat de eradicare în 1967, experţii medicali „mergeau din uşă în uşă” pentru depistarea bolnavilor, a precizat aceeaşi specialistă.

Nu fără întârziere, anumite ţări au înţeles în cele din urmă că trebuie alcătuită „o armată de sănătate publică” în faţa COVID-19, „pentru a-i îndemna pe oameni” să monitorizeze cazurile de infectare, a dezvăluit Rosamund Lewis, informează AFP citată de Agerpres.

De atunci, monitorizarea se face prin intermediul unor aplicaţii mobile sau prin apeluri telefonice, bazându-se pe buna-credinţă a oamenilor, însă OMS a făcut din această iniţiativă unul dintre obiectivele sale principale, cu atât mai mult cu cât nu există deocamdată un vaccin împotriva noului coronavirus.

Vaccin

Vaccinul împotriva variolei a fost descoperit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când un medic britanic (Edward Jenner) a remarcat că inocularea virusului variolei taurinelor („Variolae vaccinae” / „Variola vacii” – de aici derivând termenul de „vaccin”, de la cuvântul latinesc „vacca”/ „vacă”) îi proteja pe oameni.

Înainte de campania mondială de vaccinare, populaţia practica „variolizarea”: o metodă veche de imunizare, constând în inocularea virusului pentru a provoca o formă benignă, care să preîntâmpine o formă mai gravă de variolă. Procedeul „proteja eficient, dar avea inconvenientul că lăsa să circule variola”, a comentat Anne-Marie Moulin, medic la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa.

Or, „în anumite ţări, variolizarea a continuat şi după descoperirea vaccinului”, a adăugat aceeaşi cercetătoare, citând cazul Indiei, care a fost foarte afectată de această boală.

Vaccinarea a fost „elementul principal al victoriei” contra virusului, dar acest succes reprezintă şi „rezultatul unei colaborări internaţionale” bazate pe campanii de prevenţie, de tratament şi de diagnosticare, a spus Angela Teresa Ciuffi, cercetătoare la Institutul de Microbiologie din cadrul Universităţii din Lausanne.

La aproape 10 ani după apelul lansat de fosta U.R.S.S., variola provoca încă 2 milioane de decese pe an în lume. Din acest motiv, OMS a lansat în 1967 un program intensificat de luptă împotriva variolei.

Ultimul caz de variolă majoră a fost semnalat în 1975 în Bangladesh şi ultimul caz de variolă minoră în 1977 în Somalia. În 1978, totuşi, o specialistă britanică în fotografie medicală care lucra în proximitatea unui laborator în care se făceau cercetări asupra variolei a fost infectată şi a murit din această cauză.

Bioterorism

În lume există doar două laboratoare acreditate pentru a conserva virusul variolei – în Kolţovo (Rusia) şi în Atlanta (Statele Unite) – însă fiole vechi cu acest virus au fost descoperite în 2014 într-un alt laborator american.

Perioada care a trecut de la eradicare a fost marcată de o dezbatere rămasă nesoluţionată despre distrugerea ultimelor stocuri cu acest virus. Conform experţilor, din punct de vedere tehnic este posibilă recrearea virusului în laborator, însă OMS interzice acest lucru.

La patru decenii după eradicarea variolei, spectrul ei persistă şi chiar s-a consolidat odată cu apariţia ameninţărilor bioteroriste.

Pe lângă variolă, „noul coronavirus nu este decât un simplu exerciţiu de antrenament”, întrucât în zilele noastre majoritatea persoanelor nu au fost niciodată vaccinate şi sunt, deci, vulnerabile, a declarat David Evans, specialist în virusologie la Universitatea Alberta din Canada şi care, pentru prima dată, în 2017, a recreat virusul variolei cabaline.

Dacă ar fi reintrodusă, variola „ar putea fi devastatoare pe parcursul primelor săptămâni”, cu atât mai mult cu cât „pandemia de COVID-19 a arătat cât de mult timp le ia sistemelor de sănătate publică să îşi activeze logistica”, a afirmat Rosina Ehmann, specialistă la Institutul de microbiologie din cadrul Forţelor armate germane.

- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

Doar 900 de români din Canada au ales să voteze prin corespondență

Doar 904 români din Canada au optat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din luna decembrie, potrivit...
- Publicitate -

AstraZeneca şi Johnson & Johnson reiau testele clinice în SUA asupra vaccinurilor experimentale împotriva COVID-19

AstraZeneca a reluat testele clinice în Statele Unite ale vaccinului său experimental împotriva COVID-19 după autorizarea primită în acest sens din partea autorităţilor de...

La mai puțin de două săptămâni de data alegerilor, ultima dezbatere televizată în SUA

Preşedintele american, republicanul Donald Trump, şi contracandidatul său democrat Joe Biden se vor confrunta joi seară în dezbaterea finală înaintea alegerilor de la 3...

Sondaj. CAQ nu are adversar în Quebec

În ciuda faptului că are de gestionat o criză fără precedent și impune măsuri mai puțin populare, Coalition Avenir Quebec (CAQ) nu are adversar...

România a depășit Quebecul la numărul de decese din cauza COVID-19

România a depășit joi, 22 octombrie, Quebecul la numărul total de decese din cauza COVID-19. După o zi record la toate capitolele, România a ajuns...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -