40 de ani de la eradicarea variolei

Citește și

Capsula SpaceX Crew Dragon s-a cuplat cu succes la Stația Spațială Internațională

Capsula SpaceX Crew Dragon, având la bord doi astronauţi NASA, s-a cuplat cu succes duminică la Staţia Spaţială Internaţională...

Numărul supradozelor de opioide a crescut în Canada în timpul pandemiei de COVID-19

Numărul deceselor asociate opioidelor a crescut în Canada de la debutul pandemiei de COVID-19, a declarat vineri şefa serviciului...

Justin Trudeau va discuta cu provinciile prelungirea misiunii militarilor canadieni în CHSLD-uri

Ontario și Quebec au cerut prelungirea prezenței militarilor canadieni în CHSLD-uri din cele două provincii, o cerere pe care...
P. R.
P. R.
Articolele semnate cu P.R. provin de la agențiile de presă cu care lucrăm sau din surse publice.

Pe 8 mai 1980, membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) declarau la Geneva că „toate popoarele” au fost „eliberate de variolă”, la aproape două secole după descoperirea unui vaccin împotriva acestei maladii.

Virusul variolei, al cărui singur rezervor viral este omul, se transmite prin salivă, aerosoli şi, într-o mai mică măsură, prin lenjerie contaminată.

- Publicitate -

La 10 ani după înfiinţarea OMS în 1948, fosta U.R.S.S. a propus cu ocazia unei reuniuni a acestei organizaţii, „într-un moment de destindere din perioada Războiului Rece”, ca omenirea să lupte împreună pentru eradicarea variolei, a declarat Larry Brilliant, un epidemiolog american. „Statele Unite au acceptat imediat”, a adăugat el.

A existat atunci „o voinţă publică şi politică”, a subliniat specialistul american, deplângând totodată „naţionalismul” ce prevalează în prezent în faţa noului coronavirus.

La 40 de ani după eradicarea variolei, maladia respiratorie COVID-19 a paralizat în doar câteva luni lumea întreagă, ceea ce variola nu a reuşit niciodată, în contextul în care rata ei de mortalitate era de aproximativ 30%, cauzând peste 300 de milioane de victime doar în secolul al XX-lea.

- Publicitate -

„Putem să învăţăm multe lucruri de la variolă pentru a le folosi împotriva COVID-19”, precum importanţa depistării cazurilor, izolarea bolnavilor şi a contactelor acestora, a explicat medicul Rosamund Lewis, coordonatoarea programului anti-variolă din cadrul OMS.

Atunci când OMS a lansat un program intensificat de eradicare în 1967, experţii medicali „mergeau din uşă în uşă” pentru depistarea bolnavilor, a precizat aceeaşi specialistă.

Nu fără întârziere, anumite ţări au înţeles în cele din urmă că trebuie alcătuită „o armată de sănătate publică” în faţa COVID-19, „pentru a-i îndemna pe oameni” să monitorizeze cazurile de infectare, a dezvăluit Rosamund Lewis, informează AFP citată de Agerpres.

De atunci, monitorizarea se face prin intermediul unor aplicaţii mobile sau prin apeluri telefonice, bazându-se pe buna-credinţă a oamenilor, însă OMS a făcut din această iniţiativă unul dintre obiectivele sale principale, cu atât mai mult cu cât nu există deocamdată un vaccin împotriva noului coronavirus.

Vaccin

Vaccinul împotriva variolei a fost descoperit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când un medic britanic (Edward Jenner) a remarcat că inocularea virusului variolei taurinelor („Variolae vaccinae” / „Variola vacii” – de aici derivând termenul de „vaccin”, de la cuvântul latinesc „vacca”/ „vacă”) îi proteja pe oameni.

Înainte de campania mondială de vaccinare, populaţia practica „variolizarea”: o metodă veche de imunizare, constând în inocularea virusului pentru a provoca o formă benignă, care să preîntâmpine o formă mai gravă de variolă. Procedeul „proteja eficient, dar avea inconvenientul că lăsa să circule variola”, a comentat Anne-Marie Moulin, medic la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa.

Or, „în anumite ţări, variolizarea a continuat şi după descoperirea vaccinului”, a adăugat aceeaşi cercetătoare, citând cazul Indiei, care a fost foarte afectată de această boală.

Vaccinarea a fost „elementul principal al victoriei” contra virusului, dar acest succes reprezintă şi „rezultatul unei colaborări internaţionale” bazate pe campanii de prevenţie, de tratament şi de diagnosticare, a spus Angela Teresa Ciuffi, cercetătoare la Institutul de Microbiologie din cadrul Universităţii din Lausanne.

La aproape 10 ani după apelul lansat de fosta U.R.S.S., variola provoca încă 2 milioane de decese pe an în lume. Din acest motiv, OMS a lansat în 1967 un program intensificat de luptă împotriva variolei.

Ultimul caz de variolă majoră a fost semnalat în 1975 în Bangladesh şi ultimul caz de variolă minoră în 1977 în Somalia. În 1978, totuşi, o specialistă britanică în fotografie medicală care lucra în proximitatea unui laborator în care se făceau cercetări asupra variolei a fost infectată şi a murit din această cauză.

Bioterorism

În lume există doar două laboratoare acreditate pentru a conserva virusul variolei – în Kolţovo (Rusia) şi în Atlanta (Statele Unite) – însă fiole vechi cu acest virus au fost descoperite în 2014 într-un alt laborator american.

Perioada care a trecut de la eradicare a fost marcată de o dezbatere rămasă nesoluţionată despre distrugerea ultimelor stocuri cu acest virus. Conform experţilor, din punct de vedere tehnic este posibilă recrearea virusului în laborator, însă OMS interzice acest lucru.

La patru decenii după eradicarea variolei, spectrul ei persistă şi chiar s-a consolidat odată cu apariţia ameninţărilor bioteroriste.

Pe lângă variolă, „noul coronavirus nu este decât un simplu exerciţiu de antrenament”, întrucât în zilele noastre majoritatea persoanelor nu au fost niciodată vaccinate şi sunt, deci, vulnerabile, a declarat David Evans, specialist în virusologie la Universitatea Alberta din Canada şi care, pentru prima dată, în 2017, a recreat virusul variolei cabaline.

Dacă ar fi reintrodusă, variola „ar putea fi devastatoare pe parcursul primelor săptămâni”, cu atât mai mult cu cât „pandemia de COVID-19 a arătat cât de mult timp le ia sistemelor de sănătate publică să îşi activeze logistica”, a afirmat Rosina Ehmann, specialistă la Institutul de microbiologie din cadrul Forţelor armate germane.

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Sălile de spectacole, teatrele și cinematografele se vor redeschide în Quebec

Quebec va investi 400 de milioane de dolari pentru a ajuta relansarea industriei spectacolelor, dur afectată de pandemia de...

Nadal crede că anul 2020 este pierdut pentru tenis

Jucătorul spaniol de tenis Rafael Nadal, numărul 2 mondial, va participa la turneul de la Roland Garros, în luna septembrie, doar dacă vor exista...

Guvernul canadian anunță 2,2 miliarde de dolari drept finanțare municipalităților

Guvernul canadian anunțat că va oferi municipalităților 2,2 miliarde de dolari pentru a le ajuta să combată efectele pandemiei de COVID-19. Această finanțare provine din...

Colosseumul, simbol al reîntoarcerii la normalitate a Italiei, a fost redeschis luni publicului

Colosseumul din Roma şi câteva dintre bijuteriile culturale ale Italiei şi-au redeschis luni porţile după aproape trei luni de la închiderea lor în contextul...

Doar 20 de noi decese COVID-19 anunțate de Quebec astăzi

Quebec a anunțat 20 de noi decese din cauza COVID-19 în ultimele 24 de ore, o veste bună pentru provincia canadiană care a înregistrat...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -