La cinci ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, se declară dezamăgit că nu există încă o decizie definitivă în justiţie, că nu a fost construit un centru pentru mari arşi şi că nu există o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice.
“La cinci ani de zile, sunt foarte multe dezamăgiri – pentru mine, pentru toţi oamenii din Colectiv – pentru că ne-am fi dorit să avem o justiţie, nişte răspunsuri primite. Am fi dorit să ştim de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat atunci. Am fi dorit să ştim de ce, după ce s-a întâmplat incidentul, copiii noştri nu au avut parte de un tratament la care ar fi avut dreptul şi un tratament care li se putea oferi. Pentru că, aşa cum ascultam declaraţiile din acele vremuri ale unor specialişti din Anglia sau din Belgia, de un număr de peste 80 de mari arşi – pentru că au existat în prima seară 180 de internaţi, dintre care 80 foarte grav – de un număr atât de mare nu se poate ocupa niciun stat european. Poate, cu mare greutate, Statele Unite. Şi atunci, firesc era ca din prima secundă să se accepte ajutorul oferit de statele europene, ceea ce, însă, decidenţii acelor vremuri au refuzat”, a precizat Eugen Iancu pentru Agerpres.
El a criticat lipsa unor schimbări, arătând că, la cinci ani de la incendiul în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, nu a fost construit niciun centru pentru mari arşi şi nu este tratată corespunzător problema infecţiilor nosocomiale.
“Ne amintim cu toţii cum ministrul Sănătăţii din acele vremuri, înconjurat de mai mulţi ‘specialişti’ – între ghilimele aş zice eu acum -, de şefi de secţie din spitalele de urgenţă din Bucureşti, declara că în România pacienţii sunt mai bine trataţi ca în Germania, au de toate şi că nu este cazul ca ei să fie transferaţi. Acum îl auzim că neagă. Tocmai din cauza asta suntem cu toţii dezamăgiţi de faptul că nu avem justiţie, nu avem schimbări. Iată, nu avem niciun centru de mari arşi construit după cinci ani în România. Avem doar două secţii la Timişoara şi una la Iaşi. Şi acum, mai nou, o secţie mai micuţă la Spitalul Bagdasar-Arseni, dar care nu este încă funcţională. Aşteaptă, din ce am înţeles, vizita DSP-ului, care va trebui să o autorizeze zilele acestea. Nu avem o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice. Avem nosocomiale, în continuare, ascunse. Vedem că, acum două săptămâni, Ministerul Sănătăţii declara că în spitalele din România nu există nosocomiale. Se pare că dintr-o greşeală de comunicare, numai că greşelile acestea se cam repetă în România. Ne place să tot ascundem sub preş mizeria”, a adăugat preşedintele asociaţiei.
Istoric
64 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma tragicului eveniment petrecut în seara de 30 octombrie 2015 la clubul Colectiv din Bucureşti, unde trupa Goodbye to Gravity susţinea concertul de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit în timpul concertului din cauza unor artificii şi s-a extins rapid.
La câteva zile de la tragedie, procurorii i-au reţinut pe cei trei patroni ai clubului Colectiv – Costin Mincu, Alin George Anastasescu şi Paul Gancea, puşi sub acuzare pentru mai multe infracţiuni, printre care ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Aceştia au fost arestaţi preventiv pe 3 noiembrie 2015, judecătorii reproşându-le că au dat dovadă “de o gravă neglijenţă şi de iresponsabilitate în administrarea clubului”. Vor sta în detenţie aproximativ două luni, fiind eliberaţi la sfârşitul unii decembrie 2015.
Ulterior, vor fi arestaţi pentru scurt timp fostul primar din Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone, doi pompieri de la ISU Bucureşti, un pirotehnist şi acţionarii firmei care s-a ocupat de artificiile din club.
Cristian Popescu va sta doar trei zile în arest, el spunându-le magistraţilor că nu suportă detenţia deoarece are probleme cu inima. În schimb, magistratul care l-a eliberat a motivat că nu primarul este cel care emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, astfel încât nu intra în atribuţiile sale să veridice dacă clubul Colectiv îndeplinea normele PSI. Mai mult, o instanţă îl scapă pe Piedone şi de o cauţiune de 1,5 milioane lei.
Ancheta procurorilor durează câteva luni şi este îngreunată de faptul că erau făcute cercetări simultan atât de DNA, cât şi Parchetul General. Se formează trei dosare, trimise spre soluţionare la Tribunalul Militar Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Sector 4.
Cu mare greutate, în perioada mai 2017 – ianuarie 2018, dosarele sunt reunite la Tribunalul Bucureşti, iar judecător de caz este desemnat Valeriu Mihai Terceanu. Procesul gestionat de judecătorul Terceanu se tot amână, pentru ca în iulie 2018 acesta să renunţe la dosar şi să se pensioneze.
Ca urmare a presiunii exercitate de rudele şi părinţii tinerilor decedaţi, conducerea Tribunalului Bucureşti se mobilizează şi oferă o sală de judecată adecvată pentru sutele de oameni care vin să asiste la proces, iar în septembrie 2018 este desemnat un nou judecător – Mihai Bălănescu.
Noul judecător promite că în aproximativ un an de zile va finaliza acest dosar, iar în luna noiembrie 2018 încep audierile.
Printre martori se află şi angajaţi din Primăria Sectorului 4, care oferă detalii despre gravele nereguli în funcţionarea acestei primării. Astfel, niciun funcţionar nu verifica pe teren dacă autorizaţiile semnate de primar erau respectate de agenţii economici, iar Cristian Popescu-Piedone semna acorduri şi autorizaţii fără să vadă documentaţia depusă de cei care solicitau aceste autorizaţii. Practic, după ce un agent economic obţinea autorizaţie de funcţionare pentru un spaţiu, nimeni de la Primărie nu mergea pe teren să controleze acel agent economic.
De asemenea, sute de supravieţuitori de la Colectiv vor da declaraţii în faţa judecătorului, cu detalii despre tragedia din octombrie 2015:
“Lumea era înghesuită ca sardelele (…) Erau persoane care nu mai puteau să iasă singuri şi se blocaseră. Erau mulţi care ajutau din afară, îi prindeau şi îi trăgeau la propriu din grămadă. Ba chiar au fost unii care au intrat înăuntru după prietenii lor. Am auzit din interior ţipete ale oamenilor care nu puteau să iasă”, a povestit o tânără.
“Am văzut că tavanul arde şi flăcările înaintau. Venea vâlvătaia. Am văzut că focul înainta bizar de repede. Mi-am ţinut respiraţia şi am luat-o spre ieşire. Unii oameni nu se speriaseră, erau calmi. Probabil aşteptau să vină cineva cu un extinctor (…) Nu se mai vedea nimic. Era totul negru”, a relatat o altă tânără.
“După ce am ieşit, am văzut cum din spate vine o flacără deasupra mea, urmată de un nor dens de fum, care te împiedica să respiri. Mi-am protejat faţa cu o bluză şi am încercat să nu respir. Fumul avea o densitate solidă, nu se putea respira. Senzaţia era că fumul extrăgea oxigenul din plămâni. Totul a fost o chestiune de secunde”, spunea un supravieţuitor.
În decembrie 2019, judecătorul Mihai Bălănescu reuşeşte să finalizeze judecarea dosarului şi va da sentinţa în acest caz.
Cristian Popescu-Piedone este condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare, iar patronii clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare, iar pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
Pompierii George Matei şi Antonina Radu au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare, Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. O altă funcţionară din Primărie primeşte 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului.
În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu susţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.
Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, “denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel Bucureşti, unde au fost fixate termene de judecată până în luna decembrie, când se preconizează finalizarea procesului.
Foto: Mihai Anghel
