Da, chiar și placebo-urile pot provoca reacții adverse

Cum vaccinarea împotriva COVID a căpătat amploare, efectele secundare ale vaccinurilor sunt examinate foarte atent. Am fi mai liniștiți dacă numărul efectelor secundare ar fi zero? Acesta este un scenariu care este foarte puțin probabil să apară, amintește Detectorul de Zvonuri al celor de la Science Presse.

Majoritatea efectelor secundare observate până acum la aceste vaccinuri sunt aceleași ca și la vaccinul antigripal: durere la locul injectării, cefalee, oboseală, frisoane, greață, slăbiciune, febră, amețeli, dureri musculare, ritm cardiac crescut.

Efecte secundare chiar și la administrarea unui placebo

Cu toate acestea, trebuie amintit că chiar și placebo-urile „provoacă” efecte secundare. În studiile clinice ale vaccinului Pfizer / Biotech, cei care au primit o primă injecție cu apă salină au raportat oboseală (33,4% față de 47,4% la cei care au primit vaccinul), dureri de cap (33, 7% față de 41,9%), frisoane ( 6,4% vs 14%), vărsături (1,4% în ambele categorii), diaree (11,7% vs 11,1%) și dureri musculare (10,8% vs. 21,3%).

Aceasta se numește efect nocebo. Cu cât o persoană se așteaptă să aibă mai multe efecte (efect pozitiv – placebo sau negativ – efect nocebo), cu atât este mai probabil să le aibă. Astfel, pacienții care anticipează reacții adverse pot suferi de acestea, chiar dacă primesc doar o injecție cu apă salină sau o simplă pastilă de zahăr.

Într-o trecere în revistă a 31 de studii publicate în 2012 și publicată în New York Times, cercetătorii germani au descoperit că mai mulți pacienți au renunțat la studiile clinice din cauza efectelor secundare, chiar dacă aceștia primeau placebo. Printre cauzele menționate: anticiparea efectelor neplăcute, experiențele anterioare care asociau luare de medicamente cu anumite simptomele, faptul de a atribui tratamentului primit disconfortul resimțit prin pură coincidență în zilele care au urmat sau anxietatea. Toate acestea pot determina pacienții să fie în căutarea efectelor secundare încât să le simtă sau să creadă că le simt.

Acest efect nocebo poate apărea și la pacienții care primesc vaccinul real, ceea ce face dificilă distincția dintre efectele secundare minore cauzate de acesta și cele provocate de anticipare și anxietate, distorsionând astfel datele despre efectele secundare ale medicamentelor.

Efecte secundare mai grave

Nu este vorba aici de a minimiza efectelor secundare, care sunt mai grave și nu pot fi atribuite unui placebo. Cel mai grav este șocul anafilactic, o reacție alergică care poate fi fatală.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite a enumerat în primul său raport al campaniei de vaccinare 21 șocuri anafilactice printre primele 2 milioane de doze de vaccin Pfizer distribuite înainte de sărbători.

Într-un al doilea raport (publicat pe 12 februarie) care se extinde până la 18 ianuarie și acoperă vaccinurile Pfizer și Moderna, au existat 66 de șocuri anafilactice din 18 milioane de doze, adică o rată de 3,6 la milion (sau 0,00000003%). În comparație, vaccinul antigripal generează în medie 1,3 șoc anafilactic la un milion de doze administrate. Polietilenglicolul, un compus din „capsula” lipidică care transportă vaccinul, a fost evocat ca posibil suspect pentru a explica această diferență.

Nimeni nu a murit din cauza efectelor secundare legate de campania de vaccinare din Statele Unite și, la data de 18 ianuarie, 32 din aceste 66 de persoane au avut nevoie de spitalizare.

Cu toate acestea, țările monitorizează îndeaproape efectele adverse ale vaccinurilor asupra populației lor. Un studiu pan-canadian pe un milion de pacienți, care va analiza efectele secundare ale vaccinurilor COVID-19, a fost lansat în ianuarie.

Nota redacției
Acest articol a fost scris de Catherine Couturier, de la Agence Science Presse și este publicat cu permisiunea agenției. Puteți accesa articolul original aici: Oui, même les placebos peuvent causer des effets secondairesTraducerea și adaptarea aparține Pagini Românești.
Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare