Medaliile și banii la Jocurile Olimpice. O comparație între Canada și România

Jocurile Olimpice de la Tokyo se apropie de sfârșit. Canada a reușit o performanță excepțională la numărul de medalii cumulate, fără să mai vorbim de numeroși sportivi clasați pe locul patru. România, una mai modestă.

La ora la care publicăm acest articol, Canada câștigase 23 de medalii (6 de aur, 6 de argint și 11 de bronz) iar România 4 medalii (1 de aur și 3 de argint).

Dacă v-ați întrebat „câștigă sportivii olimpici bani pentru performanțele olimpice?”, răspunsul este da, doar că fiecare țară are grile diferite de premiere.

Comitetul Olimpic Canadian (COC) premiează medaliații olimpici cu 20.000$ pentru aur, 15.000$ pentru argint și 10.000$ pentru bronz. La aceste sume, COC mai oferă 5.000$ pe an dacă sportivii obțin performanțe în anii pre-olimpici, ceea ce înseamnă primele cinci locuri la campionatele mondiale.

România, o țară generoasă

Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) are o grilă de premiere mai generoasă. O medalie de aur valoarează 70.000 de euro (103.378$ canadieni), una de argint este 50.000 de euro (73.841$) iar una de bronz 35.000 de euro (51.689$).

Un medaliat cu bronz din România câștigă de peste două ori mai mult decât un medaliat cu aur din Canada.

Dar asta nu este tot. Cluburile la care sunt legitimați sportivii în România suplimentează premiul oferit de COSR cu până la 50% iar medaliații cu aur primesc o Toyota Camry din partea sponsorului Comitetului Olimpic.

România oferă chiar și mai mult de atât: fiecare medaliat olimpic are dreptul la o rentă viageră. Aceasta variază în funcție de performanțele sportivului și este cuprinsă între 3.493 lei şi 16.635 lei lunar (aproximativ între 1000 și 5000 de dolari canadieni).

Una peste alta, este mult mai rentabil să câștigi o medalie olimpică în România decât în Canada.

Situația în Statele Unite?

Un medaliat cu aur e premiat în SUA cu 37.500$US pentru aur (47.079 CAD), 22.500$US pentru argint (28.247 CAD) și 15.000$US pentru bronz (18.831 CAD).

Singapore, campionul premiilor

Singapore este țara care oferă cele mai mari premii. O medalie de aur valorează un milion de dolari americani, una de argint 500.0000$și una de bronz 250.000$.

Medaliile de aur care nu sunt de aur

Dacă vă gândiți că olimpici au acasă aurul din medalii… ar fi bine să nu-i invidiați. O medalie olimpică de aur are doar șase grame de aur, restul fiind argint. Ultimul an când au fost date medalii din aur 100% a fost în 1912, potrivit Radio-Canada.

Sportivii olimpici, majoritar săraci

Goana după medalii duce la marginalizarea multor sporturi. Comitetele olimpice naționale tind să finanțeze mai mult sporturile unde sunt șanse la medalii, ceea ce este evident o frână în dezvoltarea altora.

A concura la nivel olimpic, cu șanse de a intra în finalele olimpice, implică a transforma sportul într-un job la timp plin. Sportivii au cheltuieli mari în multe țări (echipament, antrenori, fizioterapeuți, agenți etc) și dacă nu ești Simone Biles sau Andre de Grasse să ai parte de sponsorizări, banii chiar sunt o problemă.

În 2012, US News & World Report a constatat că te costă până la 100.000 de dolari pe an să poți ajunge la nivelul olimpic.

Și sponsorizările nu urmează neapărat performanța. Un aur la gimnastică atrage firmele. Un aur la haltere? Nu prea. Mai depinde și de carisma sportivului, de piața pe care acesta se găsește. În concluzie, olimpicii care fac bani din sport sunt mai degrabă excepția decât regula.

De exemplu, în Statele Unite, jumătate din componenții lotului olimpic de atletism câștigă mai puțin de 15.000 de dolari pe an (în 2012), incluzând sponzorizări, premii, burse. Spre comparație, președintele federației americane de profil câștiga (în 2018) un salariu de 1,2 milioane de dolari (sursa).

Așa că, mulți sportivi își iau (cel puțin în America de Nord) joburi la timp parțial care să-i ajute să supraviețuiască. De la instalatori la șoferi pe Uber sau lucrători în supermarketuri.

Din păcate, Jocurile Olimpice sunt mai mult pentru glorie decât pentru bani. Pentru majoritatea sportivilor.

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Ultimele articole

Articole similare