Printre pandemie și campania electorală, o știre și-a făcut loc cu greu ieri: o tânără de 18 ani din Mexic a murit la Montreal, după ce a fost făcută KO într-o gală de box.
Miza: 1800 de dolari.
Boxul nu mai e demult un sport, indiferent ce zic cei care merg încă să asiste la acest trist spectacol. Într-o societate care luptă pentru eliminarea comoțiilor cerebrale din sport, boxul are ca scop ultim provocarea unei comoții cerebrale adversarului, pentru că, în esență, un KO exte fix asta: o comoție cerebrală.
O lume pestriță de profitori fără sucrupule gravitează în jurul boxului. Responsabilitea e zero, așa că totul merge.
A zis premierul Legault ceva de moartea asta? Că statul quebechez, prin Régie de l’alcool, des courses et des jeux (RACJ) care organizează meciurile de box, este plin de sânge pe mâini și pe față.
Tânăra de 18 ani ucisă pe ring la Montreal nici nu trebuia să fie acolo. Ea suferise o comoție cerebrală într-un alt meci, câteva luni înainte. În plus, cariera ei în box era cvasinulă. A fost doar carne de tun aruncată în ring pentru palmares și bani. Bani pentru promotori, nu pentru ea. Palmares pentru adversara ei, nu pentru ea.
Într-o lume normală, toți cei implicați în organizarea galei de box ar trebui urmăriți penal pentru ucidere din culpă. Activitatea promotorului Yvon Michel ar trebui interzisă până când o anchetă idependentă ar face lumină în acest caz.
Dar nu veți vedea nimic din toate astea. Moartea aduce bani, e singurul lucru care contează. Și nici nu era din Quebec. On s’en fout!
