O altfel de întoarcere

Citește și

Simona Plopeanu
Simona Plopeanu are studii in literatura (Universitatea de Vest, Timisoara) si in jurnalism si "sciences de l'information" (Université de Montréal). Colaboratoare a ziarului Pagini Romanesti din 2004. In prezent, lucreaza ca specialist in informatie ("recherche") in invatamantul universitar din Québec.

După ce, în trecut, a expus lucrări la Muzeul de Artă Contemporană și la Galery Elite Art din București, anul acesta, pictorița Mona Mariana Ciciovan și-a văzut împlinit unul dintre cele mai dragi visuri: a organizat prima expoziție pe meleagurile natale transilvănene. Expoziția itinerantă “Drumul niciodată înstrăinat” – reunind lucrări realizate între 2005 și 2015 – a făcut popas câte două săptămâni în trei locuri cu semnificație aparte pentru artistă: Bistrița, Dej și Cluj. Fiindcă, deși trăiește la Montréal de aproape 25 de ani, Mona Ciciovan nu și-a uitat niciodată rădăcinile.

Proiectul de suflet al artistei a avut șansa de a se concretiza, în pofida capriciilor pandemiei. “Au fost multe emoții, într-adevăr, din pricina incertitudinii. La început, nu știam dacă eu voi reuși să ajung în țară, mai târziu mă întrebam dacă oamenii vor putea veni la expoziții. La Bistrița și la Dej s-a desfășurat totul fără probleme, dar când a venit rândul Clujului, în octombrie, cazurile de Covid crescuseră foarte mult și ne așteptam în fiecare zi să primim vestea închiderii centrului expozițional. Ceea ce nu s-a întâmplat, până la urmă. Noi aveam oricum un plan B, fiindcă toate locurile alese aveau un spațiu în aer liber care putea găzdui oamenii.”

- Publicitate -

Ceea ce a predominat, la vernisaje, a fost bucuria participării la un astfel de eveniment, după o lungă perioadă de restricții. Cât despre artistă, ea a fost emoționată de căldura umană cu care a fost întâmpinată pretutindeni. “La vernisaje au participat prieteni și persoane care ne cunoșteau, dar au venit și mulți necunoscuți. Unii îmi urmăreau deja activitatea pe Internet și erau dornici să-mi vadă lucrările și să mă întâlnească. Simțeam că veniseră cu tot dragul și că erau încântați să fie cu noi.”

Aceste câteva săptămâni de contact cu publicul românesc au fost speciale pe plan artistic, dar și pe plan personal, fiindcă s-a simțit “ca fiul risipitor care se întoarce acasă și este primit cu brațele deschise”. Așa cum era de așteptat, expoziția Monei Ciciovan a stârnit interesul nu doar al publicului iubitor de artă, ci și al criticilor de specialitate și al presei. A fost invitată la emisiuni de radio și de televiziune, iar Tribuna, revistă culturală clujeană, a ilustrat un număr întreg cu lucrările ei.

- Publicitate -

Secvențe și ecouri

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud (23 august – 5 septembrie)

Bistrița este orașul în care Mona Ciciovan a locuit înainte să emigreze în Canada. Pentru a permite participarea artistei, vernisajul s-a transformat în finisaj și a avut loc în 3 septembrie, în curtea interioară a complexului, unde participanții s-au bucurat de vremea caldă și de acordurile violonistei invitate, Iulia Zăgrean.

În emisiuneaMariana Ciciovan sau pictura la superlativ, realizată de InfoBistrița.ro, artista a rezumat drumul și crezul ei artistic. Dorința de a picta a avut-o dintotdeauna și, copil fiind, desena cu orice ocazie. Mai târziu, făcea tablouri la comandă. Odată ajunsă pe tărâm canadian, primul lucru a fost să se înscrie la universitate, la arte și să folosească la maxim acei ani pentru a învăța cât mai multe și a explora tot ce era posibil de explorat. Creația ei a evoluat în permanență, abstractul liric al începuturilor impregnându-se treptat de elemente de figurativ, iar culorile trecând de la tonurile sobre la cele solare pentru a ajunge, în prezent, la albastrul căutării spirituale. Este esențial ca un artist să aibă propria viziune, dar și să evolueze neîncetat, să se înnoiască și să nu ezite să încerce lucruri noi. Artiștii trebuie să țină pasul cu schimbările – tehnologie, virtual -, dar să nu fie preocupați doar de ele. Pentru Mona Ciciovan, arta este o formă de libertate și ea trebuie să se adreseze sufletului, fiindcă în orice creație se află Dumnezeu.

La emisiunea “Nestemate someșene”, de la ArdealTv.ro, artista a explicat cum se vede Someșul din Canada: “Eu îl văd doar în sufletul meu și în vis. Chiar dacă acolo e casa mea, mă visez încă aici.” Emigrând, cu nădejde,  într-o lume despre care nu știa mare lucru, drumul nu a fost ușor, însă “totul este posibil câtă vreme ne păstrăm speranța, credem în noi și nu renunțăm la visul nostru”.

Muzeul municipal Dej (15-30 septembrie)

Al doilea popas a fost la Dej, orașul unde Mona Ciciovan s-a născut. Vernisajul de la muzeu i-a adunat laolaltă pe cei dragi artistei, familie și prieteni, alături de alți iubitori de artă și frumos care i-au admirat lucrările pe muzica pianistului Lascu Fineas Nathan.

În articolul publicat în ziarul Făclia, Magdalena Vaida identifica, în expoziția Monei Ciciovan, “O Transilvanie a memoriei, mereu prezentă în fundal, dar permanent învăluită într-o subiectivitate artistică proprie și inconfundabilă. ”

Invitată la emisiunea “Cu cărțile pe fațăde la RadioFIR Dej, artista a împărtășit amintiri dragi din vremea copilăriei când își uimea, cu desene meșteșugite, bunica și profesorii. Nu a avut o carieră cu salturi, dar drumul a fost întodeauna ascendent. Pentru Mona Ciciovan, inspirația vine lucrând. Pentru a progresa, e nevoie de disciplină, de muncă, de perseverență.

Casino Centru de Cultură Urbană Cluj-Napoca (5-17 octombrie)

Ultimul popas al expoziției a avut loc la Cluj, orașul în care artista și-a făcut studiile. Centrul de cultură urbană, un palat de inspirație vieneză, e scăldat în lumina aurie care se revarsă prin numeroasele-i ferestre. “O sa râzi, spune Mona, dar mi s-a părut că nu am nicio haină în valiză care să se potrivească pentru vernisaj, așa că am alergat la o croitoreasă care mi-a făcut, în doar două zile, o rochie elegantă, galbenă, desigur.Cum în România se obișnuiește ca artistul să spună câteva cuvinte la vernisaj, Mona a vorbit liber despre locul de unde a pornit în lume și despre bucuria realizării acestui proiect. Tânăra muziciană Alexandra Răileanu a delectat invitații cu acordurile harpei sale.

Într-o cronică publicată în ziarul Făclia, Demostene Șofron sublinia “frumusețea aparte a lucrărilor din această expoziție, identificând “subtilități de culoare de un rafinament alambicat și un anumit exotism”. “Putem spune că pictura Monei Mariana Ciciovan este un jurnal de călătorie”, concluziona el.

O călătorie pe un drum care, în cele din urmă, a fost bine ales și niciodată înstrăinat.

***

După terminarea expoziției, Mona Ciciovan a oferit mai multe lucrări instituțiilor care au găzduit-o : la Bistrița, a rămas “Dialogurile memoriei” (2005), la Dej, cele cinci tablouri din seria “Miorița” (2010) precum și “Rio” (2006), iar la Cluj, “Central Park” (2007). Pentru celelate lucrări, se va organiza o expoziție cu vânzare și o parte din fondurile strânse vor fi folosite pentru opere de caritate.

Planurile de viitor ale Monei Ciciovan includ în continuare România. “Mi-aș dori să revin cu o expoziție cu lucrări recente. La Dej, Cluj, poate și în alte orașe, București, Brașov, Sibiu… Însă sunt mai mulți factori de care trebuie ținut cont. Când am pornit acest proiect, nu i-am realizat amploarea. Este nevoie de cineva în țară care să se implice foarte mult în organizare, cum a făcut Loredana Gheorghiu. Împreună cu Loredana, ai cărei bunici sunt tot din Pintic, ne-am gândit și la un alt proiect, care să dea viață acestui sătuc locuit în prezent de o mână de oameni bătrâni. Am dori să se facă acolo un centru de creație pentru artiștii locali. Pentru acest proiect, eu sunt gata să ofer o parte din grădina casei părintești. Cred că datorez multe acestui loc. Poate că nu eram ceea ce sunt azi dacă nu mă nășteam și nu copilăream acolo. Nu e doar nostalgie, e mai mult de atât. Pe măsură ce trec anii, parcă vrei să te întorci. Poate nu fizic, dar sunt multe alte feluri în care te poți întoarce”.

- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

François Legault: Quebec nu își permite, în acest moment, noi măsuri de relaxare

Situația în Quebec rămâne dificilă, cu 285 de pacienți la terapie intensivă, peste 3.400 de pacienți în spitale și...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -