10 lucruri pe care (poate) nu le știți despre 1 Decembrie

Citește și

Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

1. România modernă a avut trei zile naționale

Între 1866-1947, ziua națională a României a fost serbată pe 10 mai. Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României. În data de 14 martie/26 martie 1881 camerele reunite ale parlamentului au votat transformarea țării din principat în Regatul României. Pentru a marca evenimentul, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României.

Embed from Getty Images

Între 1948-1989, ziua națională a României a fost serbată pe 23 august. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

Embed from Getty Images
- Publicitate -

Din 1990 până în prezent, ziua națională se serbează pe 1 decembrie. În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990 și a proclamat ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională. Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României. (sursa: Wikipedia)

Embed from Getty Images

2. O unire în pandemie

Marea Unire s-a înfăptuit când omenirea era în pandemia de gripă spaniolă (începută în februarie 1918 și terminată în aprilie 1920).

Pandemia a făcut, la nivel mondial, între 20 și 50 de milioane de decese.

- Publicitate -

Măsurile de prevenție erau ca și inexistente în România acelor vremuri. O parte din delegați nu a putut ajunge la Alba Iulia doborâți de boală, în vreme ce alții, bolnavi fiind, au călătorit spre orașul Unirii.

Potrivit relatărilor din presa vremii, oamenii care au participat la ceremoniile de la Alba Iulia purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, pentru a preveni boala.

3. Data de 1 decembrie nu marchează crearea României mari decât parțial

Transilvania s-a unit cu România pe 1 decembrie 1918. Celelalte provincii istorice s-au unit la date diferite, înainte de 1 decembrie. Unirea României cu Basarabia a avut loc pe 9 aprilie 1918, în timp ce unirea României cu Bucovina a avut loc pe 15 noiembrie 1918.

4. Fotograful Unirii

Fotograful Unirii trebuia să fie germanul Arthur Bach. Deși angajat de către oficialii români să fie prezent pentru a imortaliza momentele istorie, Bach nu a mai ajuns.

Singurele fotografii realizate în timpul evenimentelor de la Alba Iulia au fost făcute de Samoilă Mârza, un militar recent întors de pe front, pasionat de arta fotografică.

Mârza și-a cărat aparatul pe bicicletă și nu a fost lăsat să intre în sală pentru că nu avea acreditarea. România îi datorează însă câteva imagini exterioare (trei cu mulțimile care asistau la evenimentul istoric, pe Platoul Romanilor, și două cu tribunele oficiale). Acestea sunt singurele fotografii de la 1 decembrie 1918.

Mârza a devenit subiectul unei piese de teatru, cu numele „Fotograful Unirii”, la Teatrul de Artă din Deva.

5. Vremea de 1 Decembrie

În România, temperaturile medii pentru data de 1 decembrie osciliează între -1 grad celsius și 6 grade celsius. Pe 1 decembrie sunt 15% șanse sa fie zăpadă la sol. (sursa accuweather.com)

6. Două țări serbează ziua națională pe 1 decembrie

În afară de România, pe 1 decembrie mai serbează ziua națională Republica Centrafricană. Aceasta aniversează autonomia față de Comunitatea Franceză (fostul imperiul colonial francez).

7. Nici lor nu le e frică de iarnă

România nu este singura țară care-și serbează ziua națională iarnă. Exceptând țările cu climă blândă, iarna mai este prilej de bucurie pentru: Finlanda (6 decembrie), Slovacia (1 ianuarie), Japonia (11 februarie), Serbia (15 februarie), Lituania (16 februarie), Kosovo (17 februarie).

8. Populația s-a dublat

Populația României s-a dublat după realizarea Unirii. De la 7,2 milioane de locuitori, România a ajuns apoi la o populație de 14,6 milioane.

Teritorial, Unirea a dus la extinderea teritorială cea mai mare din istoria României: 295.641 de kilometri pătrați. România a pierdut apoi Bucovina de Nord, Basarabia, Transilvania de Nord și Dobrogea de Sud. Azi, suprafața României este de 238.397 km2.

9. O zi de recorduri

Companii, primării și oameni simpli au profitat de sarbătoarea națională a României pentru a intra în Cartea Recordurilor. Printre recordurile doborâte: cel mai mare steag din lume, cel mai mare cârnat.

10. Imnurile României

România a avut nu mai puțin de șase imnuri de stat. Priimul dintre ele a fost scris în urma unui concurs organizat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Era anul 1862. Imnul era doar instrumental. Pe aceași muzică s-au adăugat apoi versurile lui Vasile Alecsandri în ceea ce a devenit imnul regal, în 1884.

Iată primele două strofe din acest imn:

Trăiască Regele
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.

Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.

În 1948, imnul României a devenit Zdrobite cătușe.

Zdrobite cătuşe în urmă rămân
În frunte-i mereu muncitorul
Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm
Stăpân pe destin e poporul

Acesta a fost cântat până în 1953 când s-a trecut la Te slăvim Românie

Te slăvim, Românie, pământ părintesc,
Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator
Leninismul ni-e far și tarie și avânt

În 1975, Ceaușescu a schimbat imnul cu Pe-al nostru steag e scris Unire, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. (Ca o curiozitate, acesta este azi imnul Albaniei)

Pe-al nostru steag e scris unire,
Unire-n cuget și simțiri
Și sub măreața lui umbrire
Vom înfrunta orice loviri.

În doar doi ani, Ceaușescu schimbă imnul din nou.  Din 1977, acesta devine Trei culori

Trei culori cunosc pe lume,
Amintind de-un brav popor,
Ce-i viteaz, cu vechi renume,
În luptă triumfător.

Din Revoluția din 1989, România a adoptat ca imn Deșteaptă-te române.

(Sursa: Wikipedia, Digi24)

- Publicitate -
- Publicitate -
On continue de se protéger!

Ultimele articole

Quebec. Permisul de conducere va costa doar 24$ în acest an

Dacă nu aveți puncte de inaptitudine atașate permisului dumneavoastră de conducere, SAAQ a anunțat că în acest an permisul...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -