În 2005, Rezoluţia privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat data de 27 ianuarie ca Zi internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forţele aliate au eliberat lagărul de concentrare şi de exterminare Auschwitz-Birkenau.
În 2022, tema care ghidează comemorarea şi educaţia despre Holocaust este “Memory, Dignity and Justice”.
România a irosit timp în procesul de recunoaștere a implicării sale în Holocaust
România are datoria morală să păstreze vie memoria victimelor şi a realizărilor membrilor comunităţilor evreieşti de pe teritoriul său, mai ales că a irosit mult timp în procesul de gestionare a trecutului, a declarat, miercuri, deputatul Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei.
El a avut o intervenţie în cadrul dezbaterii “1700 de ani de istorie şi cultură evreiască în Germania (321-2021)”, derulat de Ambasada Germaniei în România şi Complexul Educaţional Laude-Reut.
“România, ca stat care a fost implicat activ în proiectul european al Holocaustului şi a eliminat a doua cea mai numeroasă populaţie evreiască din Europa, are datoria morală să păstreze vie memoria victimelor şi a realizărilor membrilor comunităţilor evreieşti de pe teritoriul său de-a lungul timpului. (…) Din nefericire, am irosit mult timp în procesul de gestionare a trecutului nostru”, a afirmat Alexandru Muraru.
În cei 45 de ani de dictatură comunistă, cărţile de istorie au dat vina pentru Holocaust exclusiv pe naziştii germani, a adăugat el.
“Nu s-au organizat comemorări ale Holocaustului, iar documentele importante despre organizarea pogromurilor şi masacrelor pe teritoriul României au fost clasificate. Prin urmare, cercetarea asupra Holocaustului din România a fost rudimentară”, a punctat Muraru.
Totodată, a spus că “până la începutul anilor 2000 nu a existat voinţă politică de a recunoaşte şi de a asuma antisemitismul şi atrocităţile comise de statul român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Antisemitismul, în creștere în România
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că, în prezent, “asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraţioniste cu tentă antisemită şi la distorsionări ale Holocaustului”.
“Nu putem să asistăm pasivi la expansiunea antisemitismului şi avem obligaţia, faţă de victimele Holocaustului şi faţă de generaţiile viitoare din această ţară, să luptăm împotriva acestui fenomen.Vom continua că condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul, orice afirmaţie antisemită sau instigatoare la ură. Vom continua să aplicăm instrumentele concrete pe care le avem pentru a apăra societatea românească”, a arătat şeful diplomaţiei române citat de Agerpres.
El a afirmat că evenimentul de marţi onorează memoria celor 6 milioane de oameni care au căzut victime ale unui regim represiv doar pentru că erau evrei.
“Evenimentul de astăzi are, însă, o dublă semnificaţie comemorativă – evocăm şi memoria victimelor Pogromului de la Bucureşti. În urmă cu 81 de ani, în Bucureşti şi în împrejurimi, mai mult de 1.000 de persoane au fost arestate şi torturate, iar peste 120 şi-au pierdut viaţa. Era doar un prim episod al Holocaustului din România – o pagină neagră în istoria României, pe care avem datoria să nu o uităm”, a punctat Aurescu.
