Europa și gazul rusesc. Cum se poate reduce dependența?

Citește și

Viorel Anghel
Viorel Anghel
Viorel Anghel, absolvent de Filo­sofie, a început să lucreze în pre­să în 1995, la ziarul Ulti­ma oră şi la agenţiile de pre­să Infomedia şi AR Press (Ro­mânia Liberă). A fondat şi condus, din 1999, mediaTRUST România, una dintre cele mai importante firme de monitorizare a presei din ţară. În Canada, din 2004. Pasionat de webdesign şi ascultător de muzică "made in Canada".

Războiul din Ucraina plus sancțiunile economice la adresa Rusiei au pus Europa în situația de a lucra, de data aceasta mai serios, pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc.

Europa depinde considerabil de importuri pentru alimentarea sa cu energie.

- Publicitate -

„În 2019, principalul produs energetic importat au fost produsele petroliere (inclusiv țițeiul, care este componenta principală), reprezentând aproape două treimi din importurile de energie în UE, urmate de gaze (27 %) și combustibili fosili soli (6 %)”, potrivit Eurostat.

 

- Publicitate -

„Stabilitatea aprovizionării cu energie a UE poate fi amenințată dacă o proporție mare a importurilor este concentrată în rândul relativ puțini parteneri externi. În 2019, aproape două treimi din importurile de țiței extra-UE proveneau din Rusia (27 %), Irak (9 %), Nigeria și Arabia Saudită (ambele 8 %) și Kazahstan și Norvegia (ambele 7 %). O analiză similară arată că aproape trei sferturi din importurile de gaze naturale ale UE au provenit din Rusia (41 %), Norvegia (16 %), Algeria (8 %) și Qatar (5 %), în timp ce peste trei sferturi de combustibil solid (în cea mai mare parte importuri de cărbune) provin din Rusia (47 %), Statele Unite ale Americii (18 %) și Australia (14 %)”, se mai arată în raportul Eurostat.

Dependența de petrol poate fi controlată mai ușor, pentru că sunt mai multe surse de aprovizionare care pot înlocui relativ ușor Rusia.

Cu dependența de gaze va fi însă mai complicat.

Soluțiile posibile pentru Europa

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, s-a referit la o serie de soluţii europene pentru „şocul” produs pe piaţa gazelor de războiul din Ucraina şi la consecinţele acestuia asupra economiei Europei.

„Independenţa nu este deloc aceeaşi în toate statele europene; Franţa este dependentă în proporţie de 20% din aprovizionare de gazul rusesc, media europeană este de 40%, Germania este 55%, iar unele state sunt complet dependente (…), de exemplu Finlanda are 100% din gaz provenit din Rusia”, a reamintit oficialul cu ocazia unei vizite la o instalaţie de producţie de hidrogen şi aer lichefiat din Normandia.

Le Maire a subliniat că este nevoie de „o soluţie colectivă europeană” a problemei. Dintre posibilităţile de acţiune, el a menţionat accelerarea stocării de gaze, începând de la vară, până la 90% din capacitatea de depozitare, pentru a face faţă iernii 2022-2023, deoarece „provocarea nu este acum”.

„A doua posibilitate: achiziţiile grupate, în comun, pentru a crea un bloc şi a obţine tarife mai puţin ridicate. În al treilea rând, să încercăm să diversificăm aprovizionarea” de la alţi producători”, a mai arătat ministrul.

A patra direcţie posibilă ar fi ameliorarea funcţionării terminalelor de gaz natural lichefiat. Le Maire a explicat că sunt şapte astfel de instalaţii în Spania, patru în Franţa şi „din păcate” niciuna în Germania, a spus ministrul.

Termen scurt vs. termen lung

Mai mulți analiști afirmă că soluția reducerii dependenței de gazul rusesc trebuie să vină la pachet cu o reducere a consumului.

Pe termen lung (câțiva ani) Europa va putea găsi soluții alternative la gazul rusesc, în special prin importuri de gaz natural lichefiat, în special din SUA sau Quatar.

Dar pe termen scurt, dacă Rusia decide să oprească alimentarea, continentul european va avea de suferit.

Europenii mizează pe faptul că rușii nu vor opri robinetul cu gaz pentru că, deși ar lovi Europa, impactul ar fi puternic și pentru Rusia care nu are alte surse majore de venit și care este deja afectată de sancțiunile economice după invadarea Ucrainei.

Comisia Europeană (CE) a publicat marţi, 8 martie, planurile privind reducerea dependenţei blocului comunitar de importurile de gaze naturale ruseşti cu două treimi anul acesta şi încetarea dependenţei de livrările de combustibil din Rusia „mult înainte de 2030”.

Iată care este situația actuală:

Infographic: Which European Countries Depend on Russian Gas? | Statista You will find more infographics at Statista

Comisia Europeană a apreciat că gazele naturale şi gazele naturale lichefiate (GNL) din ţări ca SUA şi Qatar ar putea înlocui anul acesta mai mult de o treime, 60 de miliarde metri cubi (bcm), din cantitatea de 155 bcm pe care o obţine anual Europa din Rusia. Şi până în 2030, sporirea utilizării hidrogenului şi a biometanului ar putea ajuta la reducerea dependenţei.

Noile proiecte pentru energie solară şi eoliană ar putea înlocui 20 bcm din cererea de gaze din 2022, iar triplarea capacităţii până în 2030, prin adăugarea de 480 GW de energie eoliană şi 420 GW de energie solară, ar putea economisi 170 bcm pe an.

Reducerea temperaturii termostatelor cu un grad Celsius ar putea economisi încă 10 bcm anul acesta, iar până în 2030, înlocuirea boilerelor pe gaz cu 30 de milioane de pompe de căldură ar putea economisi încă 35 bcm, a informat Executivul comunitar.

Surse: Agerpres, EuroStat, Statista, BBC, Bruegel.

- Publicitate -
- Publicitate -spot_img

Ultimele articole

Ucraina a depus o cerere de aderare accelerată la NATO

Ucraina va semna o cerere de aderare accelerată la NATO, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la câteva...
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -