România a depus, vineri, la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenţie în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse la Curte, la 28 februarie.
Cauza aflată în stadiu incipient pe rolul CEDO, are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federaţia Rusă în cadrul agresiunii militare desfăşurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie, precizează sursa citată.
Cererea de intervenţie a României a fost adresată prin intermediul Agentului Guvernamental pentru CEDO.
“Această intervenţie a României are loc în cadrul eforturilor ţării noastre de susţinere a Ucrainei, ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva acestui stat, inclusiv prin intermediul instrumentelor de drept internaţional”, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe transmis Agerpres.
Potrivit MAE, România îşi propune astfel să transmită “un mesaj principial, în spiritul acţiunilor sale de promotor tradiţional al justiţiei internaţionale”.
Demersul României de a interveni în această cauză a fost iniţiat la solicitarea părţii ucrainene, transmisă după introducerea de către Ucraina la CEDO a cererii în formă completă, la 23 iunie, urmată de comunicatul CEDO din 28 iunie.
MAE reaminteşte că România şi-a arătat susţinerea pentru Ucraina în domeniul justiţiei internaţionale şi prin iniţierea, la 2 martie 2022, alături de alte state 39 de state, a procedurilor pe rolul Curţii Penale Internaţionale, precum şi prin Declaraţia de Intervenţie în procesul aflat pe rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în dosarul privind “Acuzaţii de genocid în temeiul Convenţiei pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid (Ucraina c. Rusia)”, transmisă la CIJ pe 13 septembrie.
Acordarea permisiunii statelor de a interveni în cauze aflate pe rol, “în interesul unei bune administrări a justiţiei” este o practică bine stabilită la nivelul CEDO. Intervenţia se solicită potrivit unei proceduri specifice şi se acordă de către CEDO, având în vedere că speţele aflate pe rol au o importanţă publică majoră şi că, de cele mai multe ori, impactul deciziilor se extinde dincolo de cazul individual respectiv, explică Ministerul Afacerilor Externe.
În cazul acordării permisiunii de intervenţie, statele interveniente sunt invitate să prezinte intervenţia sub formă de observaţii scrise, în termenul stabilit de instanţă. Conţinutul intervenţiei se va limita la aspecte principiale, cu precădere aspecte ce ţin de admisibilitatea cererii şi de chestiunea complexă a întrepătrunderii drepturilor omului cu dreptul internaţional umanitar, se mai arată în comunicat.
