Studiu: Nouă metode pentru a impulsiona cercetarea științifică în universitățile din Transilvania

Unul dintre cele mai importante obiective asumate de universitățile din Transilvania este sporirea cantității și calității cercetării științifice competitive. Acest lucru face parte din misiunea asumată de Universitatea Babeș-Bolyai, al cărei principal scop este generarea cunoașterii, după cum afirmă rectorul Daniel David.

Universitatea clujeană se află pe primul loc în România, pe locul 15 în Europa de Est și pe locul 260, potrivit QS World University Rankings. De asemenea, universitatea clujeană se află printre primele 1.000 din lume în clasamentul realizat de Centre for World University Ranking.

Universitatea clujeană a obținut o finanțare europeană prin intermediul PNRR, cu ajutorul căreia a creat Centrul Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră al Cercetătorilor UBB-CORE. Acest centru face parte dintr-on rețea națională de opt centre de profil și îi sprijină în carieră și oferă resurse cercetătorilor științifici, precum și cadrelor didactice din universităților din Transilvania, cu precădere celor din Regiunea de Nord-Vest, adică din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Bihor, Maramureș și Satu Mare. Principalul partener al Universității Babeș-Bolyai în acest proiect este Universitatea din Oradea.

Pentru a stabili un plan coerent de sprijin pentru dezvoltarea carierelor cercetătorilor științifici și cadrelor didactice universitare, specialiștii Centrului Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră al Cercetătorilor UBB-CORE au început cu o diagnoză a situației actuale, iar apoi au identificat nouă măsuri necesare pentru stimularea cercetării.

Diagnoza realizată în urma unei anchete pe bază de chestionar, a implicat investigarea mecanismelor implicate în motivația și angajamentul în cariera cercetătorilor științifici și cadrelor didactice, identificarea resurselor și a provocărilor implicate în managementul carierei de cercetare, precum și realizarea unor profile motivaționale relevante pentru activitatea de cercetare.

Echipa Centrului a trimis chestionare către mai multe cadre didactice și cercetători din Regiunea de Nord-Vest. 176 de chestionare au fost validate, iar 169 de chestionare au fost incluse în analiza finală. În esență, membrii echipei Centrului au identificat contribuții la ecosistemul de inovare și oferirea de soluții eficiente și responsive la nevoile tot mai complexe ale societăți.

Obiectivul principal al investigației a fost identificarea nevoilor de dezvoltare personală și profesională a cercetătorilor din universitățile din regiune. În baza acestor nevoi, sunt propuse politice organizaționale coerente pentru facilitarea unor trasee clare în cariera de cercetător.

Din studiu a reieșit că aproximativ jumătate dintre cercetători au o motivație intrinsecă crescută pentru activitatea de cercetare, iar aproape două treimi au o motivație derivată din alinierea activității de cercetare cu valorile profesionale. Însă peste 20 la sută dintre cercetători au o motivație predominant extrinsecă, ceea ce denotă necesitatea unor măsuri care să contribuie la creșterea motivației interne. Studiul a arătat că respondenții care au poziția de profesor universitar au o motivație semnificativ mai crescută decât lectorii/șefii de lucrări și asistenții universitari, pentru că ultimii percep mai puțin sprijin social decât profesorii universitari, în contextul în care majoritatea cadrelor didactice și a cercetătorii consideră că se poate baza la un nivel mediu pe resursele individuale și organizaționale.

De asemenea, profesorii universitari primesc cel mai consistent feed-back legat de activitatea lor și, totodată, ei percep existența mai multor oportunități decât alte cadre didactice. Profesorii universitari au o claritate mai mare a obiectivelor profesionale decât alte categorii de cadre didactice. De asemenea, cercetătorii de gradul 1 sunt mai adaptabili și mai proactivi în restructurarea sarcinilor și relațiilor de muncă decât cercetătorii științifici de gradele 2 și 3.

O altă concluzie a studiului este ceea că persoanele care dețin posturi de conferențiari universitari simt mai multă epuizare decât cercetătorii științifici de gradele 2 și 3. Și aceasta pentru că acești conferențiari universitari resimt o încărcătură didactică și administrativă suplimentară în raport cu persoanele care sunt implicate doar în cercetarea științifică.

Studiul a mai arătat faptul că sporirea resurselor individuale și organizaționale aflate la dispoziția persoanelor implicate în cercetarea științifică poate contribui semnificativ la sporirea motivației intrinseci. Există și nouă măsuri recomandate pentru a stimula creșterea calitativă și cantitativă a muncii de cercetare.

1. Realizarea unui program de leadership profesionist pentru cercetare. Este vorba de identificarea, atragerea și sprijinirea celor care demonstrează potențial și motivație intrinsecă pentru cercetare.
2. Oferirea unui pachet de ateliere pentru dezvoltarea competențelor de cercetare și a celor transversale relevante în activitatea de cercetare. Temele prioritare care ar trebui abordate sunt: munca în echipe de cercetare, colaborare, accesarea de fonduri pentru cercetare, strategii de creștere a impactului cercetării, tendințe în publicare.
3. Realizarea unor programe de mentorat pentru cercetători. Acestea vor contribui la activarea resurselor personale, ar crește eficiența și ar oferi un plus de claritate pentru obiectivele de carieră.
4. Oferirea de servicii de consiliere în carieră și de sprijin în cariera de cercetător. Acestea ar contribui la o stabilitate mai mare în această activitate și la creșterea angajamentului profesional.
5. Realizarea unor activități de tip citizen science. Acestea ar contribui la promovarea rezultatelor cercetării, dar și la creșterea vizibilității cercetătorilor în comunitate.
6. Realizarea unor activități de networking și de celebrare și recompensare a implicării în cercetare.
7. Dezvoltarea unor politici de resurse umane care să asigure integrarea cercetătorilor și a cadrelor didactice în cultura organizațională a instituțiilor în care activează.
8. Promovarea unui mediu de muncă echitabil și incluziv.
9. Susținerea inițiativelor de cercetare printr-o platformă integrată care să conțină resurse relevante pentru cariera de cercetător.