Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
“Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI în comunicatul publicat la finalul consultărilor cu autorităţile române.
În acest sens, experţii FMI consideră că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.
Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat recent va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Experţi FMI au arătat, în context, că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesare alimentelor şi IT precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceştia susţin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult.
Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională menţionează că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.
În plus, aceştia subliniază că politica fiscală trebuie să fie bine planificată şi comunicată în mod clar pentru a oferi predictibilitate gospodăriilor şi firmelor. “Modificările ad-hoc de taxe, ca răspuns la nevoi fiscale urgente, creează incertitudine şi subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înfiinţarea unei divizii de politică fiscală la Ministerul Finanţelor este binevenită. Aceasta ar trebui să ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu şi la planificarea, concepere şi analizarea politicilor fiscale înainte de concepere şi implementare. Creşterea predictibilităţii cheltuielilor cu pensiile şi salariile din sectorul public este de asemenea importantă şi reformele planificate în aceste domenii, în contextul PNRR, sunt vitale”, precizează sursa citată.
Potrivit instituţiei, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.
Cât priveşte creşterea economiei în acest an, reprezentanţii FMI consideră că aceasta ar urma să rămână suficient de robustă şi mai ridicată decât în majoritatea ţărilor.
“În pofida încetinirii, creşterea economiei ar urma să rămână suficient de robustă, şi mai ridicată decât în majoritatea ţărilor. În 2023, economia ar urma să înregistreze o creştere de 2,3%, sprijinită de investiţiile solide. În 2024, economia ar urma să se redreseze modest, înregistrând o creştere de aproximativ 2,75%, deoarece cererea externă şi salariile mai ridicate sunt parţial compensate de necesara consolidare fiscală”, previzionează FMI.
Instituţia avertizează, însă, că riscurile la adresa acestei perspective sunt substanţiale, menţionând, printre altele, războiul din Ucraina şi o slăbire a activităţii în Europa.
“Războiul Rusiei din Ucraina, o posibilă slăbiciune suplimentare a activităţii în Europa sau o încetinire abruptă la nivel global ar putea submina creşterea şi fluxurile de capital către pieţele emergente. Creşterea solidă a salariilor în România ar putea amâna proiectata scădere a inflaţiei de bază. În cele din urmă, ar putea fi o provocare la adresa implementării consolidării fiscale şi a etapelor următoare din PNRR în timpul unui an cu multiple alegeri”, avertizează FMI.
Deşi presiunile asupra preţurilor au început să se modereze, Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să menţină o abordare prudentă pentru a se asigura că până la mijlocul lui 2025 inflaţia revine la ţinta sa, consideră FMI.
“Înăsprirea politicii monetare a ajutat la reducerea inflaţiei şi la ancorarea aşteptărilor în ce priveşte inflaţia. Pe viitor, angajamentul public al BNR de a nu modifica ratele dobânzilor în 2023 este adecvat în lumina inflaţiei de bază încă la un nivel ridicat şi a riscurilor de pe urma majorării salariilor. O relaxare a politicii monetare ar trebui să aştepte până când inflaţia de bază este pe un tren descendent ferm astfel încât să fie atinsă ţinta de inflaţie. Mai mult, este perfect justificată implementarea reducerii dobânzilor într-un mod gradual, ţinând cont de incertitudinile ridicate privind fenomenul inflaţionist, transmiterea politicii monetare şi politicile fiscale”, se arată în raport.
Cadrul politic monetar din România, cu o rată de schimb faţă de euro relativ stabilă, a sprijinit stabilitatea preţurilor în deceniul anterior pandemiei, în pofida dificultăţilor cauzate de un sistem financiar redus, parţiala “euroizare” şi fluxurile volatile de capital. O creştere graduală a flexibilităţii cursului de schimb pe termen mediu va limita oportunităţile pentru destabilizarea fluxurilor de capital, ar spori eficienţa politicii monetare şi ar îmbunătăţi rezistenţa la şocurile economice. Coroborată cu consolidarea fiscală, ar ajuta de asemenea la întărirea poziţiei slabe externe a României, susţine FMI, transmite Agerpres.
În plus, sistemul bancar îşi menţine lichiditatea, profitabilitatea şi nivelul solid al capitalului. Înăsprirea politicilor macroprudenţiale – inclusiv majorarea rezervei de capital anticiclică (countercyclical capital buffer) a sprijinit în mod adecvat politica monetară şi a redus riscurile în sectorul financiar. Sectorul bancar se va întări şi mai mult în urma consolidării în derulare. De asemenea, FMI solicită monitorizarea riscurilor care apar în urma recentei creşteri a împrumuturilor în valută şi a impactului planificatei taxe pe bănci.
O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat România în perioada 22 septembrie – 4 octombrie pentru consultări cu autorităţile de la Bucureşti în baza Articolului IV din Statutul FMI.
Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.
