Cardinalul canadian Gérald Cyprien Lacroix, consilier apropiat al papei Francisc, se confruntă cu acuzaţii de agresiuni sexuale în ţara sa, în cadrul unei acţiuni colective care vizează peste o sută de membri ai diecezei din Quebec, conform documentelor instanţei făcute publice joi.
În vârstă de 66 de ani, Lacroix, care este arhiepiscop al Quebecului din 2011 şi cardinal din 2014 este acuzat de agresiuni sexuale de o femeie care avea 17 ani la momentul comiterii presupuselor fapte.
Gérald Cyprien Lacroix este, de asemenea, începând de anul trecut, unul dintre cei nouă membri ai Consiliului Cardinalilor înfiinţat de papa Francisc pentru a-l ajuta în guvernarea Bisericii, consiliu care se întruneşte în mod regulat la Vatican.
Faptele denunţate vizează atingeri care ar fi fost comise între 1987 şi 1988, a declarat pentru AFP Alain Arsenault, avocatul victimelor.
“Cuvântul este liber” astăzi, a spus el denunţând presupuşii agresori care “au fost mult timp la adăpost”. El a precizat că şi alte victime ar trebui să se alăture acestei acţiuni colective care vizează eparhia Quebecului, lansată în 2022.
“Suntem încă în stare de şoc, încercând să înţelegem noile evoluţii” ale cazului, a reacţionat Valérie Roberge-Dion, purtătoare de cuvânt a arhiepiscopului.
La cererea AFP, Vaticanul nu a oferit nicio reacţie joi.
Cu aceste noi acuzaţii, acţiunea colectivă reuneşte în prezent mărturiile a 147 de persoane care susţin că au fost agresate sexual de peste o sută de preoţi sau membri ai personalului diocezei, dintre care unii au avut mai multe victime sau făceau parte din clerul superior al Quebecului”, potrivit avocaţilor, transmite AFP, preluată de Agerpres.
“Între 2022 şi 2023 au avut loc negocieri în încercarea de a rezolva cazul pe cale amiabilă. Cu toate acestea, părţile nu au reuşit să ajungă la un acord, ceea ce a pus capăt negocierilor. Procesul judiciar este, aşadar, relansat, de aici demersurile actuale”, au adăugat aceştia.
Printre clericii vizaţi de acuzaţiile de agresiune sexuală încă de la începutul acţiunii colective se numără cardinalul Marc Ouellet, care până în 2023 a ocupat una dintre cele mai importante funcţii din cadrul Curiei, administraţia centrală a Sfântului Scaun.
Acesta din urmă a negat întotdeauna “cu fermitate” aceste acuzaţii “defăimătoare”, arătându-se pregătit să participe la un proces pentru a-şi dovedi “nevinovăţia”.
– “Comportament condamnabil” –
De la alegerea papei Francisc, în 2013, alţi cardinali au fost implicaţi în acuzaţii de agresiune sexuală.
La sfârşitul anului 2022, cardinalul francez Jean-Pierre Ricard, fost arhiepiscop de Bordeaux, a recunoscut că a avut un comportament “condamnabil” cu o adolescentă, în urmă cu 35 de ani. Ancheta justiţiei franceze privind “agresiunea sexuală în formă agravată” a fost clasată din cauza termenului de prescripţie a faptelor, însă o anchetă a Vaticanului continuă.
În 2019, papa Francisc l-a destituit pe fostul arhiepiscop de Washington, Theodore McCarrick, o sancţiune aproape fără precedent în istoria Bisericii aplicată în cazul unui cardinal, după ce Vaticanul l-a găsit vinovat de agresarea sexuală a cel puţin unui adolescent de 16 ani, în 1974 şi de comportament sexual nepotrivit faţă de seminariştii adulţi.
Lupta împotriva violenţelor sexuale în cadrul Bisericii constituie unul dintre proiectele pontificatului lui Francisc, care apără o politică de “toleranţă zero” în faţa înmulţirii scandalurilor.
Papa argentinian a înfiinţat în special o comisie consultativă pentru protecţia minorilor, a suspendat secretul pontifical privind actele de violenţă sexuală comise de clerici şi a obligat angajaţii religioşi şi laici să raporteze orice caz de această natură superiorilor ierarhici. Însă, secretul confesiunii rămâne absolut, iar asociaţiile victimelor solicită mai multe măsuri.
Numiţi de papă, cardinalii, cea mai înaltă demnitate din Biserica Catolică, au misiunea de a-l ajuta în guvernarea Bisericii. Cei cu vârsta sub 80 de ani participă la conclavul responsabil cu alegerea succesorului papei.
