Premierul canadian Justin Trudeau l-a catalogat pe preşedintele rus Vladimir Putin drept un “monstru”. Moartea lui Navalnîi “demonstrează cu adevărat că Putin va reprima pe oricine luptă pentru libertatea poporului rus”, a susţinut Trudeau la postul CBC. “Este o tragedie care aminteşte lumii întregi că Putin este un monstru”, a mai spus premierul canadian.
La nouvelle du décès d’Alexei Navalny est tragique et atterrante. Il a défendu sans relâche la démocratie et la liberté en Russie, et son courage était incomparable.
Soyons clairs : il n’aurait tout simplement jamais dû être emprisonné. Il est important que ces événements nous…
— Justin Trudeau (@JustinTrudeau) February 16, 2024
Liderii occidentali au transmis toți mesaje dure la adresa Rusiei
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia şi preşedintele rus Vladimir Putin trebuie să “răspundă la întrebări foarte serioase” pentru moartea opozantului Aleksei Navalnîi, care vineri a decedat subit în detenţie din cauze încă neelucidate.
“Trebuie să fie clarificate faptele, iar Rusia trebuie să răspundă la toate întrebările serioase despre circumstanţele morţii sale”, a indicat Stoltenberg, care s-a declarat “profund întristat şi tulburat” de moartea activistului rus, potrivit Reuters.
Şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat “profund tulburată şi întristată de vestea morţii lui Aleksei Navalnîi”. “Putin cel mai mult se teme de disidenţa din partea propriului popor. O reamintire sumbră a ceea ce înseamnă Putin şi regimul său. Hai să ne unim în lupta noastră pentru a apăra libertatea şi siguranţa celor care au curajul să apere democraţia!”, a clamat ea.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus cu UE consideră “regimul rus” ca fiind “singurul responsabil pentru moartea tragică” a opozantului. “Aleksei Navalnîi a luptat pentru valorile de libertate şi democraţie. Pentru idealurile sale, el a făcut sacrificiul suprem (…) Adresez condoleanţele mele sincere familei sale şi celor care luptă pentru democraţie peste tot în lume. Combatanţii mor, dar lupta pentru libertate nu se opreşte niciodată”, a scris Michel pe reţeaua socială X, potrivit AFP.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat “îngrozită” de moartea opozantului rus, despre care a afirmat tot pe reţeaua X că “Rusia i-a luat viaţa şi libertatea, dar nu şi demnitatea”, iar “umanitatea a pierdut un luptător al cărui curaj va fi amintit timp de generaţii”.
În acest timp, prima reacţie de la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt pentru securitate naţională a preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan. “Dacă se confirmă, este o tragedie teribilă. Şi dată fiind istoria lungă şi josnică a guvernului rus de a le face rău opozanţilor săi, ea ridică semne de întrebare, evidente şi reale asupra a ceea ce s-a întâmplat acolo”, a spus acesta într-un interviu.
După ce decesul lui Navalnîi va fi confirmat şi Washingtonul va avea detalii suplimentare, “vom stabili atunci ce urmează”, a completat responsabilul american.
Ulterior declaraţiei acestuia, secretarul american de stat Antony Blinken a susţinut că decesul lui Navalnîi în detenţie evidenţiază “slăbirea şi descompunerea” Rusiei, în timp ce vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, vede în moartea liderului opoziţiei ruse un nou semn de brutalitate al lui Putin.
Premierul britanic Rishi Sunak a primit decesul lui Navalnî ca pe o “veste teribilă”. “Unul dintre cei mai îndârjiţi susţinători ai democraţiei ruse, Aleksei Navalnîi a demonstrat un curaj teribil pe parcursul întregii sale vieţi”, a mai transmis premierul britanic în mesajul său.
Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat de asemenea “foarte întristat” de relatările privind decesul lui Aleksei Navalnîi, care în opinia sa este un semn “teribil” al modului cum Rusia s-a schimbat în ultimii ani.
Titulara Externelor de la Berlin, ecologista Annalena Baerbock, a postat şi ea un mesaj pe reţeaua X. “Ca nimeni altul, Aleksei Navalnîi a fost un simbol al Rusiei libere şi democratice. De aceea a trebuit să moară. Gândurile mele merg către soţia şi copiii lui”, a notat Baerbock.
Moartea lui Navalnîi “ne aminteşte de realitatea regimului lui Vladimir Putin”, care l-a făcut pe opozantul rus “să plătească cu viaţa rezistenţa în faţa unui regim opresiv”, a comentat ministrul francez de externe Stéphane Séjourné, de la care a venit prima reacţie a Parisului referitoare la decesul activistului rus.
Mai târziu, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat “furia şi indignarea”. “În Rusia de azi, spiritele libere sunt duse în Gulag şi condamnate la moarte. Furie şi indignare”, a scris liderul de la Elysee pe reţeaua X.
La rândul său, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski l-a descris pe Navalnîi drept un erou. “Inima mea este acum alături de familia lui Aleksei Navalnîi, care este un erou şi un simbol pentru toţi democraţii Rusiei. El a fost condamnat prin acuzaţii fabricate. A fost dus în închisoare, unde a trăit în condiţii teribile. Vladimir Putin este responsabil pentru toate acestea”, a transmis şeful diplomaţiei poloneze.
Reacţii virulente au venit din cele trei state baltice, Lituania, Letonia şi Estonia. Astfel, preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a scris pe reţeaua socială X că “Navalnîi a fost asasinat brutal de Kremlin”. “Acesta este un fapt pe care oricine trebuie să-l ştie despre adevărata natură a actualului regim rus”, a indicat preşedintele leton.
De partea sa, şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, care se remarcă printre politicienii din UE cei mai radicali contra Rusiei, iar luna aceasta a fost dată în urmărire de către autorităţile ruse, vede în moartea lui Navalnîi “încă un rapel sumbru al regimului ticălos cu care avem de-a face – şi motivul pentru care Rusia şi toţi responsabilii ruşi trebuie să răspundă pentru fiecare dintre crimele lor”.
La rândul său, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, afirmă că “Navalnîi nu a murit în închisoare, el a fost ucis de brutalitatea Kremlinului şi de scopul acestuia de a reduce opoziţia la tăcere cu orice preţ”. “Regimul rus” trebuie tras la răspundere pentru asta şi adus în faţa justiţiei, a indicat preşedintele lituanian.
“Raportul medico-legal asupra decesului lui Navalnîi nu a fost încă realizat, dar Occidentul a tras deja propriile concluzii”, a remarcat după aceste reacţii purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.
Activistul în vârstă de 47 de ani a decedat vineri într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, unde ispăşea o pedeapsă pentru “extremism”, în condiţii foarte dificile. Cauza morţii sale încă nu este cunoscută, fiind aşteptată expertiza medico-legală.
Medicii ruşi au încercat timp de 30 de minute să-l resusciteze, a precizat un spital local. “Medicii sosiţi la faţa locului au continuat procedurile de reanimare aplicate deja de medici în penitenciar. Ei le-au continuat timp de 30 de minute. Cu toate acestea, pacientul a decedat”, a comunicat spitalul public din oraşul Labitnanghi, situat în apropierea închisorii.
Navalnîi participase joi prin legătură video la două audieri în faţa instanţei şi nu a reclamat nimic legat de starea sa de sănătate, relatează agenţia RIA Novosti. Totuşi, la diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos.
Activistul rus a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin.
Acesta din urmă a fost informat despre decesul lui Navalnîi şi aşteaptă raportul medico-legal ce va elucida cauzele decesului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Navalnîi, despre care Kremlinul crede că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat la un spital în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat.
Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă.
Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a chemat la proteste masive împotriva preşedintelui Putin în perioada alegerilor prezidenţiale din luna martie, scrutin la care liderul de la Kremlin nu are emoţii.
