Virginia Woolf, al\u0103turi de James Joyce (1882-1941), D. H. Lawrence (1885-1930) \u015fi T. S. Elliot (1888-1965), se num\u0103r\u0103 printre scriitorii englezi care, p\u00e2n\u0103 \u00een preajma celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, au influen\u0163at decisiv\u00a0 \u00eentreaga literatur\u0103 occidental\u0103,\u00a0 .<\/p>\n
S-a n\u0103scut la 25 ianuarie 1882, la Londra, ca fiic\u0103 a scriitorului \u015fi alpinistului englez Sir Leslie Stephen\u00a0\u00a0\u00a0 \u015fi a Juliei Prinsep Stephen (n\u0103scut\u0103 Jackson), fiica unor medici \u015fi, totodat\u0103,\u00a0 o frumuse\u0163e celebr\u0103 din epoc\u0103.<\/p>\n
Familia Virginiei Woolf era numeroas\u0103, cu fra\u0163i \u015fi surori proveni\u0163i din c\u0103s\u0103toriile anterioare ale p\u0103rin\u0163ilor. Dintre ace\u015fti fra\u0163i \u015fi surori se deta\u015feaz\u0103 sora\u00a0 mai mic\u0103, Vanessa Stephen, viitoare pictori\u0163\u0103, precum \u015fi George \u015fi Gerald Duckworth, fra\u0163i mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dup\u0103 mam\u0103. Despre ace\u015ftia din urm\u0103, Virginia va scrie mai t\u00e2rziu lucruri surprinz\u0103toare: le-ar fi agresat\u00a0 sexual \u00een copil\u0103rie \u015fi \u00een adolescen\u0163\u0103 \u015fi pe ea \u015fi pe Vanessa.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103,\u00a0 faptul acesta, contestat de unii biografi, dac\u0103 va fi fost real, a fragilizat caracterul Virginiei \u015fi i-a accentuat unele predispozi\u0163ii ereditare tulburi. Consecin\u0163ele vor fi, \u00een cele din urm\u0103, dramatice.<\/p>\n
Dar altminteri, climatul intelectual \u015fi artistic\u00a0 din familie a contribuit mult la na\u015fterea voca\u0163iei ei de scriitoare.\u00a0 Nu a frecventat re\u0163eaua \u015fcolilor publice \u015fi \u015fi-a des\u0103v\u00e2r\u015fit instruc\u0163ia exclusiv \u00een cas\u0103, cu Sir Leslie Stephen, de\u0163in\u0103tor al unei biblioteci imense, \u015fi cu profesori particulari. Perioada aceasta \u00eei va furniza momente \u015fi experien\u0163e de echilibru emo\u0163ional \u015fi afectiv evocate \u00een memorialistica sa.<\/p>\n
Dar via\u0163a ei se complic\u0103 odat\u0103 cu pierderi familiale ce-i marcheaz\u0103 adolescen\u0163a. \u00cen 1895, Julia Stephen moare din pricina unei gripe, iar \u00een 1897 se stinge \u015fi una dintre surorile din partea mamei, Stella. Virginia, care, la moartea mamei avea doar 13 ani, trece prin primele\u00a0 accese de depresie. Agravate \u00een 1904, c\u00e2nd moare \u015fi tat\u0103l ei, acestea vor conduce la internarea ei temporar\u0103 \u00eentr-un sanatoriu de boli mintale.<\/p>\n
Dup\u0103 externare, Virginia \u015fi Vanessa, precum \u015fi fra\u0163ii lor, Thoby \u015fi Adrian, se mut\u0103 \u00een cartierul Bloomsburry din centrul Londrei. Casa lor, frecventat\u0103 de tineri arti\u015fti \u015fi intelectuali moderni\u015fti, va deveni sediul a ceea ce mai t\u00e2rziu va fi numit Grupul de la Bloomsburry. Va face parte dintre membrii acestui grup \u015fi scriitorul Leonard Woolf (1880-1969) care, din 1912, va deveni so\u0163ul Virginiei \u015fi-i va furniza patronimul ce o va face\u00a0 cunoscut\u0103 ca scriitoare.<\/p>\n
Leonard \u015fi Virginia Woolf au \u00eentemeiat editura Hogarth Press \u00een 1917. Aici au fost\u00a0 editate cele mai multe dintre c\u0103r\u0163ile Virginiei Woolf.<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria lor a fost un mister.Unii\u00a0 biografi sus\u0163in c\u0103 ea nu s-a consumat niciodat\u0103 datorit\u0103 sexualit\u0103\u0163ii lesbiene a Virginiei, dar pe de alt\u0103 parte au r\u0103mas\u00a0 m\u0103rturii din partea am\u00e2ndurora, \u015fi a ei \u015fi a lui, despre fericirea deplin\u0103 a rela\u0163iilor lor.<\/p>\n
Oricum, Virginia Woolf a avut mai multe leg\u0103turi amoroase feminine, dintre care unele au inspirat crearea unor personaje stranii din romanele sale – ca, de exemplu, androginul Orlando din romanul cu acela\u015fi nume, publicat \u00een 1928.<\/p>\n
Dar via\u0163a ei nu era totu\u015fi limpede. A f\u0103cut mai multe tentative de sinucidere \u015fi a fost diagnosticat\u0103 ca suferind de psihoz\u0103 maniaco-depresiv\u0103, adic\u0103 de ceea ce ast\u0103zi\u00a0 poart\u0103 numele de tulbur\u0103ri bipolare. Tulbur\u0103rile bipolare constau, dup\u0103 cum se \u015ftie \u00een alternarea crizelor de grav\u0103 depresie cu perioade mai scurte sau mai lungi de echilibru. \u00centr-o asemenea criz\u0103 de depresie profund\u0103, Virginia Woolf s-a sinucis pe 28 martie 1941, arunc\u00e2ndu-se, cu buzunarele pline de pietre, \u00een apa unui r\u00e2u din apropierea casei sale de vacan\u0163\u0103 din satul Rodmell. A l\u0103sat \u00een urm\u0103 o not\u0103 adresat\u0103 lui Leonard Woolf, \u00een care \u00eei spune c\u0103 a fost foarte fericit\u0103 cu el \u015fi c\u0103 se sinucide din cauza certitudinii c\u0103 va deveni iremediabil nebun\u0103.<\/p>\n
Opera Virginiei Woolf este excep\u0163ional\u0103. \u00centins\u0103 – \u00a0 circa 40 de volume scrise \u00een aproximativ 25 de ani \u00eencep\u00e2nd din 1915 – ea aduce\u00a0 un nou tip de sensibilitate \u00een fa\u0163a realit\u0103\u0163ii. Nu mai este vorba de descriere, de recreare, de evocare, de plasare strict\u0103 \u00een sfera mimesis<\/em>-ului,\u00a0 analizat \u00eentr-o\u00a0 carte fundamental\u0103 cu acest nunme, Mimesis<\/em>, scris\u0103 de Erich Auerbach, ci de o situare la un nivel al realit\u0103\u0163ii,\u00a0 pentru cei mai mul\u0163i dintre noi invizibil. Detalii insignifiante dob\u00e2ndesc o valoare de sine st\u0103t\u0103toare \u015fi sunt tratate cu o meticulozitate ce anticipeaz\u0103 noul roman francez postbelic (To the Lighthouse<\/em>, 1927).\u00a0 Alteori, un personaj este construit prin impresiile altor personaje despre el (Jaob’s room<\/em><\/a>, 1922), ceea ce va face mult mai t\u00e0rziu \u015fi Lawrence Durell \u00een Cvartetul din Alexandria <\/em>(1962).\u00a0 Ca la James Joyce \u00een Ulysse <\/em>(1922) ac\u0163iunea romanului Mrs. Dalloway<\/em> (1925) se petrece \u00eentr-o singur\u0103 zi, cu prilejul unui party organizat de Clarissa Dalloway.\u00a0 Personajele sunt dominate de drame secrete, de disolu\u0163ii interioare, de o sexualitate tulbure, sever\u00a0 reprimat\u0103.<\/p>\n De altfel, \u015fi tematic, romanele Virginiei Woolf apar\u0163in modernit\u0103\u0163ii (feminism, homosexualitate, curgerea inefabil\u0103 a\u00a0 timpului, fluxul con\u015ftiin\u0163ei).<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Virginia Woolf, al\u0103turi de James Joyce (1882-1941), D. H. Lawrence (1885-1930) \u015fi T. S. Elliot (1888-1965), se num\u0103r\u0103 printre scriitorii englezi care, p\u00e2n\u0103 \u00een preajma celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, au influen\u0163at decisiv\u00a0 \u00eentreaga literatur\u0103 occidental\u0103,\u00a0 . S-a n\u0103scut la 25 ianuarie 1882, la Londra, ca fiic\u0103 a scriitorului \u015fi alpinistului englez Sir Leslie Stephen\u00a0\u00a0\u00a0 […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[164,437],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-2Fg","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10246"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10246"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10246\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10246"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10246"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10246"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}