{"id":103,"date":"2005-01-15T00:00:00","date_gmt":"2005-01-15T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=103"},"modified":"2005-01-15T00:00:00","modified_gmt":"2005-01-15T00:00:00","slug":"sanpetrul-lupilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2005\/01\/15\/sanpetrul-lupilor\/","title":{"rendered":"S\u00e2npetrul lupilor"},"content":{"rendered":"

\tCine nu stie ce este frica, frica adevarata de lup, de urs sau de alte oratanii ale padurii, teama ca destinul \u00eel paraseste, las\u00e2ndu-l \u00eent\u00e2mplarii, teama ca fuga si tipatul nu i-ar mai putea fi de nici un folos, nu poate \u00eentelege care au fost cauzele care l-au determinat pe taranul rom\u00e2n sa dedice sarbatori aparte acestor animale. Ziua Lupului (18 octombrie), S\u00e2npetrul Lupilor (16 ianuarie), Ziua Ursului (2 februarie) s-au nascut dintr-o necesitate implicita de a venera dusmanul inzestrat cu o putere superioara prin legea naturii si de a cinsti pericolul \u00een sine, pentru a-l \u00eembuna.
\n\tVara trecuta zaboveam \u00eentr-un satuc de munte, dezamagit de lipsa unor teme concrete de studiu, c\u00e2nd \u00eentr-o noapte un urs a cobor\u00e2t la vatra. Dar\u00e2mase gardul unei cucoane, \u00eei m\u00e2ncase c\u00e2teva gaini, \u00eei rasturnase c\u00e2teva butoaie prin curte si o speriase de-a binelea, si pe ea, si pe copiii acesteia. Genial! As putea studia reactiile comunitatii in cazuri extreme de criza si rolul rugaciunii si al ritualului \u00een acest context! \u00cen urmatoarele doua zile au fost multe de surprins. Spaima luase amploare, iar gura satului facuse dintr-un urs trei. \u00cen a treia noapte, \u00eentorc\u00e2ndu-ma cu c\u00e2tiva sateni de la o st\u00e2na, ne-a prins noaptea pe o carare pe hotar. Se pare ca ursului nu-i placuse tema mea de studiu! Spaima ca atunci nu mai traisem. Ursul a devenit tabu, asa ca haideti sa vorbim de lup\u2026 <\/p>\n

\tFrica nu doar ca determina precautie, dar \u00een cazul unor societati traditionale determina si rituri preventive. Orataniile padurii puteau sa omoare oameni si sa pagubeasca ciobanii si gospodarii, fur\u00e2nd animale. Asemenea ursului, lupul este o imagine \u00een acelasi timp legendara si sacralizata \u00een cosmologia oamenilor de la sat. \u00cenca de mici, copiilor li se insufla o serie de semnificatii legate de lup, prin intermediul unor binecunoscute texte precum Scufita rosie sau Capra cu trei iezi. Sunt semnificatii maimutarite de frica, spaima si tabu. Mai demult, expresia \u00abC\u00e2nd vorbesti de lup, lupul e la usa\u00bb avea puternice implicatii culturale. \u00cen anumite perioade ale anului era interzis sa i se spuna lupului \u00ablup\u00bb, crez\u00e2ndu-se ca puterea magico-rituala a cuv\u00e2ntului l-ar putea ademeni. I se zicea \u00abhal din codru\u00bb.
\n\t\u00cen satele de pe ambele versante ale Apusenilor circula o interesanta poveste \u00abhorror\u00bb. Pornind de la ideea ca unii oameni-strigoi s-ar putea preface \u00een lupi, povestea spune ca, odata, o femeie cu omul ei s-ar fi dus la f\u00e2n. Mai aveau putin p\u00e2n’ sa gate, c\u00e2nd omul s-a cerut \u00een padure pentru oarece nevoi. Femeia, ramasa singura, a fost atacata de un lup. S-a dat lupul la ea si a prins-o de sort! Cum a facut, cum n-a facut, femeia a reusit sa goneasca lupul. L-o fi \u00eentepat cu furca\u2026 nevoia stie. Pleaca lupul, vine barbatul! P\u00e2na sa dea femeia sa povesteasca ce i s-a \u00eent\u00e2mplat, numai vede la omu-so \u00eentre dinti urzeala din sortul ei\u2026 Ciudat este ca \u00een fiecare sat aceste personaje aveau nume diferite si mi se indica inca si pe unde ar fi locuit.
\n\tSe spune: \u00abM\u00e2nca-l-ar lupii!\u00bb, cu sensul evident de blestem, dorinta de moarte; \u00abStie-l-ar lupii!\u00bb se foloseste c\u00e2nd un om este vagabond si nu are nici o r\u00e2nduiala \u00een viata, asemenea lupilor (asa ca numai lupii stiu pe unde umbla, ce face). \u00abLupoaica\u00bb i se spune femeii cu o personalitate accentuata si cu un spirit luptator. Satul nu coteaza \u00eentotdeauna pozitiv aceasta tipologie feminina. \u00abDe c\u00e2nd lupul cu catelul\u00bb – se foloseste pentru a indica faptul ca un obiect, o idee sau o traditie exista \u00eenca din vremuri imemoriale. Se spunea ca, la \u00eenceputurile lumii, lupii si c\u00e2inii umblau \u00eempreuna. C\u00e2nd dracul a vrut sa-i at\u00e2te \u00eempotriva lui Dumnezeu, c\u00e2inii nu ar fi acceptat. De atunci, c\u00e2inii sunt ai lui Dumnezeu, iar lupii sunt ai Necuratului. <\/p>\n

\tS\u00e2npetrul lupilor ar fi nasul lor. \u00cen noaptea lui se str\u00e2ng toti lupii la un loc anume \u00een padure, iar el le spune ce si de unde va m\u00e2nca fiecare pe anul viitor. Daca nu-i respecti ziua, spuneau taranii, s-ar putea sa fii pe lista. Odata, zice-se ca un om s-ar fi dus \u00een padure sa vada si el cum se aduna lupii. Sta el ce sta, se termina adunarea si vine un lup schiop la nasu-sau ca sa-l \u00eentrebe daca \u00eei da si lui ceva. S\u00e2npetrul lupilor a zis, zice: \u00abn-a mai ramas nimic, da’ vezi omul acela din copac, m\u00e2nca-l!\u00bb De atunci oamenii nu mai au curajul sa iasa la padure \u00een noaptea de S\u00e2npetrul lupilor\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cine nu stie ce este frica, frica adevarata de lup, de urs sau de alte oratanii ale padurii, teama ca destinul \u00eel paraseste, las\u00e2ndu-l \u00eent\u00e2mplarii, teama ca fuga si tipatul nu i-ar mai putea fi de nici un folos, nu poate \u00eentelege care au fost cauzele care l-au determinat pe taranul rom\u00e2n sa dedice sarbatori […]<\/p>\n","protected":false},"author":30,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[379],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-1F","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/103"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/30"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=103"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/103\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=103"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=103"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=103"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}