Povestea scriitoarei Cella Serghi, trecut\u0103 \u00een nefiin\u0163\u0103 s\u0103rac\u0103 \u015fi anonim\u0103 \u00een 1992, la 85 de ani, este trist\u0103 \u015fi, \u00eentr-un fel, reprezentativ\u0103 pentru mul\u0163i al\u0163i scriitori rom\u00e2ni de mare valoare dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, care \u015fi-au continuat cariera lite-rar\u0103 \u015fi \u00een timpul comunismului cu pre\u0163ul unui oportunism politic mai mult sau mai pu\u0163in\u00a0 vizibil \u015fi \u00een oper\u0103: Cezar Petrescu,\u00a0 Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi , George C\u0103linescu \u015f.a.<\/p>\n
S-a n\u0103scut la 4 noiembrie 1907, la Con-stan\u0163a, \u00eentr-o familie cu ascenden\u0163\u0103 evre-iasc\u0103. \u00cen 1916, familia se refugiaz\u0103, din cauza r\u0103z-boiului, mai \u00eent\u00e2i la Br\u0103ila \u015fi apoi la Bucu-re\u015fti. Aici, Cella Serghi, al c\u0103rei nume era \u00eenc\u0103 Cella Marcoff, urmeaz\u0103 Facultatea de drept \u015fi ob\u0163ine licen\u0163a \u00een 1931. Practic\u0103 vreo c\u00e2\u0163iva ani avocatura, dar prin 1933 este deja colaboratoare, sub pseudoni-mul Cella Marin, la ziare \u015fi reviste precum Gazeta, Revista Funda\u0163iilor, Democra\u0163ia, cu cronici teatrale \u015fi reportaje foarte apreciate\u00a0 de cititori \u015fi de lumea literar\u0103. Perioada aceasta este o etap\u0103 preg\u0103titoare pentru ceea ce va urma, \u015fi anume o intrare triumfal\u0103 \u00een lumea literar\u0103, sub pseudonimul definitiv de Cella Serghi. Serghi era prenumele bunicului ei, Serghi Marcoff.<\/p>\n
\u00centr-adev\u0103r, \u00een 1937 ea public\u0103 \u00een prestigioasa publica\u0163ie Revista Funda\u0163iilor un prim fragment din viitorul roman P\u00e2nza de p\u0103ianjen, terminat \u00eenc\u0103 din 1936 c\u00e2nd fusese citit \u00een manuscris de Mihail Sebastian. Despre geneza lui, Cella Serghi va face m\u0103rturii sensibile \u00eentr-un interviu, aproape cincizeci de ani mai t\u00e2rziu: \u201cSingur\u0103, \u00een nop\u0163ile albe, \u00een camera mobilat\u0103 \u00een care scriam ne\u015ftiut\u0103 de nimeni, m\u0103 uitam la caie-tele care s-au adunat, s-au decolorat, cu scoar\u0163e galbene, cenu\u015fii, al-bastre, \u015fi m\u0103 \u00eentrebam dac\u0103 ar putea s\u0103 se transforme \u00eentr-o carte.\u201d<\/p>\n
Romanul a fost publicat \u00een 1938. Mihail Sebastian noteaz\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u,\u00a0 la data de 29 martie 1938: “A ap\u0103rut cartea Cellei cu urm\u0103toarea band\u0103: Scriitorii Liviu Rebreanu, Camil POetrescu, Mihail Sebastian au recomandat editurii acest roman”.<\/p>\n
Era un roman cu multe elemente autobiografice \u015fi a fost \u00eent\u00e2mpinat cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 de critic\u0103 \u015fi de cititori. Dar, \u00een acela\u015fi timp, un roman a c\u0103rui publicare a impus autoarei sacrificii personale – acceptate numai dato-ri-t\u0103 devotamentului\u00a0 fa\u0163\u0103 de propria-i voca\u0163ie\u00a0 scriitoriceasc\u0103: \u201cDac\u0103 n-a\u015f fi sacrificat via\u0163a personal\u0103 pentru c\u0103r\u0163ile pe care le-am scris, \u015fi m\u0103 refer \u00een primul r\u00e2nd la P\u00e2nza de p\u0103ianjen, n-a\u015f fi ajuns scriitoare. Pe c\u00e2nd scriam cartea, eram m\u0103ritat\u0103. \u015etiam c\u0103 so\u0163ul meu nu va accepta s\u0103 public un roman \u00een care elementele autobiografice erau evidente, iar rolul lui, ingrat. El era totu\u015fi singurul meu sprijin material \u015fi social. \u015ei c\u00e2t de greu ajunsesem s\u0103 am acest sprijin! Riscul desp\u0103r\u0163irii, inevitabil. L-am acceptat.\u201d<\/p>\n
P\u00e2nza de p\u0103ianjen<\/em> \u00eei deschide larg por\u0163ile lumii literare \u015fi Cella Serghi devine o obi\u015fnuit\u0103 a cenaclului lui Eugen Lovinescu, Sbur\u0103torul<\/em>. Leag\u0103 multe prietenii literare \u015fi este solicitat\u0103 s\u0103 colaboreze la mari reviste ale vremii, precum Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Revista Funda\u0163iilor. Public\u0103 numeroase proze scurte, care vor alc\u0103tui materia prim\u0103 pentru cel de-al doilea roman important al Cellei Serghi, ap\u0103rut \u00een 1950 \u00eentr-o prim\u0103 versiune intitulat\u0103\u00a0 Cad zidurile<\/em>, reluat \u00een 1965 cu alt titlu, Cartea Mironei<\/em> \u015fi, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00een 1972, \u00eentr-o edi\u0163ie definitiv\u0103, sub titlul Mirona.<\/em> \u015ei Mirona<\/em>, ca \u015fi P\u00e2nza de p\u0103ianjen<\/em>, a fost apreciat de\u00a0 cititori pentru fine\u0163ea observa\u0163iilor morale \u015fi simplitatea elegant\u0103 a stilului.<\/p>\n S-a spus despre autoare c\u0103 proza ei ar fi fost influen\u0163at\u0103 de Camil Petrescu. Ea a negat aceast\u0103 influen\u0163\u0103, accentu\u00e2nd deosebirile, dup\u0103 opinia ei, esen\u0163iale ca, de exemplu,\u00a0 aten\u0163ia cu care s-a aplecat asupra copil\u0103riei \u015fi adolescen\u0163ei – subiecte cu totul absente \u00een literatura lui Camil Petrescu. Ar fi putut ad\u0103uga, la aceste deosebiri \u015fi componenta\u00a0 feminist\u0103, sensibil\u0103 a subtextului romanelor sale.<\/p>\n Instaurarea comunismului a fost o mare ne\u015fans\u0103 pentru opera \u00een curs de edificare a Cellei Serghi. Ea a preferat, spre deosebire de Hortensia Papadat-Bengescu, dar aidoma multor altor scriitori, precum cei aminti\u0163i mai \u00eenainte, s\u0103 scrie \u015fi sub noul regim. C\u00e2ntecul uzinei<\/em> (1950) \u015fi Cantemiri\u015ftii<\/em> (1954),\u00a0 fac parte din subprodusele proletcultiste ale vremii. Alte c\u0103r\u0163i ca, de exemplu romanul Gen\u0163iane<\/em> (1970) scrise dup\u0103 ie\u015firea literaturii rom\u00e2ne din conul de umbr\u0103 proletcultist, \u015fi volumul de amintiri Pe firul de p\u0103ianjen al memoriei<\/em> (1977) sunt mai fidele spiritului autoarei. Totu\u015fi, \u00een ansamblu, ea\u00a0 nu a mai putut produce c\u0103r\u0163i de valoarea celor dou\u0103 romane, care o plasaser\u0103 printre cele mai interesante scriitoare ale genera\u0163iei ei.<\/p>\n Prin anii \u201880, Cella Serghi a contestat eticheta de scriitoare interbelic\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103, afar\u0103 de P\u00e2nza de p\u0103ianjen<\/em>, toate celelalte romane au fost publicate dup\u0103 r\u0103zboi. Dar eticheta nu era totu\u015fi f\u0103r\u0103 acoperire.\u00a0 Ce era mai valoros \u015fi mai promi\u0163\u0103tor pentru literatura ei viitoare se afla \u00een romanul de debut publicat \u00een 1938, animat\u00a0 de\u00a0 suflul marii literaturi dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie. C\u0103r\u0163ile sale de mai t\u00e2rziu au fost c\u00e2nt\u0103rite cu unitatea de m\u0103sur\u0103 stabilit\u0103 de acest roman remarcabil.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Povestea scriitoarei Cella Serghi, trecut\u0103 \u00een nefiin\u0163\u0103 s\u0103rac\u0103 \u015fi anonim\u0103 \u00een 1992, la 85 de ani, este trist\u0103 \u015fi, \u00eentr-un fel, reprezentativ\u0103 pentru mul\u0163i al\u0163i scriitori rom\u00e2ni de mare valoare dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, care \u015fi-au continuat cariera lite-rar\u0103 \u015fi \u00een timpul comunismului cu pre\u0163ul unui oportunism politic mai mult sau mai pu\u0163in\u00a0 vizibil […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[164,437],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-2JZ","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10539"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10539"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10539\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}