{"id":112021,"date":"2022-08-21T11:45:35","date_gmt":"2022-08-21T15:45:35","guid":{"rendered":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/?p=112021"},"modified":"2022-08-21T11:45:35","modified_gmt":"2022-08-21T15:45:35","slug":"razboi-nuclear-ruso-american-duce-moartea-63-populatia-planetei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2022\/08\/21\/razboi-nuclear-ruso-american-duce-moartea-63-populatia-planetei\/","title":{"rendered":"Un r\u0103zboi nuclear ruso-american ar duce la moartea a 63% din popula\u021bia planetei"},"content":{"rendered":"

Peste 5 miliarde de oameni – aproximativ 63% din popula\u0163ia planetei – ar muri de foame \u00een cazul \u00een care ar avea loc un r\u0103zboi nuclear \u00eentre SUA \u015fi Rusia, conform unui nou studiu americani publicat la 15 august \u00een jurnalul Nature Food, informeaz\u0103 Live Science.<\/strong><\/p>\n

Conform cercet\u0103torilor, un conflict real ar genera incendii pe por\u0163iuni vaste ale Terrei, care pot aduce \u00een atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenu\u015f\u0103, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe \u00eentreg globul, rezult\u00e2nd o reducere de aproximativ 90% a produc\u0163iei mondiale de calorii.<\/p>\n

Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente \u00een lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei \u00een clasamentul arsenalelor nucleare se afl\u0103 China, cu 350. India \u015fi Pakistan dispun de 160 \u015fi respectiv 165 de focoase.<\/p>\n

Un r\u0103zboi nuclear la scar\u0103 larg\u0103 “ar produce o serie de schimb\u0103ri climatice f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria omenirii”, sus\u0163ine unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. “\u00cen cazul unui r\u0103zboi nuclear ruso-american, mai mul\u0163i oameni ar muri de foame \u00een India \u015fi Pakistan dec\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile implicate direct \u00een conflict”, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n

Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui ora\u015f sunt cunoscute dup\u0103 bombardamentul atomic american asupra ora\u015fului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. La Hiroshima o singur\u0103 bomb\u0103 atomic\u0103 a ucis un num\u0103r de aproximativ 140.000 de oameni \u00eentr-un interval de 5 luni dup\u0103 detonarea sa. Pierderile materiale au fost \u015fi ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de cl\u0103diri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate.<\/p>\n

M\u0103rturiile a \u015fase martori oculari, adunate de jurnalistul John Hersey \u015fi publicate \u00een 1946, vorbesc despre distrugerile imediate aduse de atac. \u00cen primul r\u00e2nd, lumina degajat\u0103 de explozia nuclear\u0103 a p\u0103rut ca un flash orbitor \u015fi complet mut, la fel de str\u0103lucitor ca \u015fi Soarele. Apoi a lovit unda de \u015foc, care a distrus totul \u00een calea ei, m\u0103tur\u00e2nd cadavre omene\u015fti sub cl\u0103dirile r\u0103sturnate. \u00cen urma exploziei, umbrele negre, vizibile clar, ale oamenilor vaporiza\u0163i instant, au r\u0103mas pe pere\u0163i \u015fi pe asfalt, iar pu\u0163inii supravie\u0163uitori din apropierea exploziei au ap\u0103rut goi, cu pilea desprins\u0103 de pe trup de c\u0103ldura degajat\u0103 \u00een explozie, r\u0103t\u0103cind n\u0103uci pe str\u0103zile ora\u015fului ruinat p\u00e2n\u0103 \u015fi-au g\u0103sit \u015fi ei moartea.<\/p>\n

Primele studii care documentau efectele atacurilor nucleare asupra celor dou\u0103 ora\u015fe japoneze martir, Hiroshima \u015fi Nagasaki, au ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din 1947. Emisiile radioactive rezultate \u00een urma reac\u0163iei de fisiune nuclear\u0103, ce confer\u0103 uria\u015fa putere a acestui tip de armament, s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eentreaga zon\u0103. La Hiroshima \u015fi Nagasaki, (care a fost bombardat 3 zile mai t\u00e2rziu) a crescut foarte mult num\u0103rul de \u00eemboln\u0103viri oncologice, cataracte \u015fi alte afec\u0163iuni grave, situa\u0163ie care a continuat timp de mai mul\u0163i ani, afect\u00e2ndu-i \u00een special pe cei care au fost aproape de epicentrele exploziilor.<\/p>\n

A fost nevoie \u00eens\u0103 s\u0103 treac\u0103 aproximativ 40 de ani pentru ca oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 dezbat\u0103 despre cel mai letal \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103tor efect al unui r\u0103zboi nuclear – a\u015fa-numita “iarn\u0103 nuclear\u0103”. \u00cen acest scenariu apocaliptic, praful, cenu\u015fa \u015fi fumul radioactiv ajung \u00een atmosfer\u0103 de unde blocheaz\u0103 o parte din lumina solar\u0103. Temperaturile \u00eencep s\u0103 scad\u0103 \u015fi recoltele agricole sunt distruse, rezult\u00e2nd o foamete global\u0103 care poate face miliarde de victime.<\/p>\n

Pentru a evalua modul \u00een care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a sus\u0163ine via\u0163a, cercet\u0103torii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta \u00een urma a \u015fase poten\u0163iale scenarii de r\u0103zboi nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nuclear\u0103 limitat\u0103 \u00eentre India \u015fi Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce \u00eentre 5 milioane \u015fi 47 milioane de tone de funingine \u015fi cenu\u015f\u0103, \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de atacuri nucleare dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. Cel de-al \u015faselea scenariu analizeaz\u0103 efectele unui r\u0103zboi nuclear total \u00eentre SUA \u015fi Rusia, care ar \u00eempinge \u00een atmosfer\u0103 150 de milioane de tone de cenu\u015f\u0103 \u015fi funingine.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au introdus aceste date \u00een modelul computerizat Community Earth System al Centrului Na\u0163ional pentru Cercet\u0103ri Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predic\u0163ie care simuleaz\u0103 schimb\u0103rile ap\u0103rute \u00een nivelul radia\u0163iei solare ce ajunge p\u00e2n\u0103 la suprafa\u0163a Terrei dar \u015fi schimb\u0103rile de temperatur\u0103 \u015fi precipita\u0163ii. Datele ob\u0163inute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, gr\u00e2u \u015fi pentru pescuit.<\/p>\n

Pornind de la premisa c\u0103 tranzac\u0163iile comerciale interna\u0163ionale se opresc \u00een acest caz, cercet\u0103torii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum \u015fi num\u0103rul de oameni care ar muri de foame, conform sursei citate, preluate de Agerpres<\/a>.<\/p>\n

Conform concluziilor, \u00een cazul unui r\u0103zboi nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafa\u0163a planetei ar sc\u0103dea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult dec\u00e2t diferen\u0163a de temperatur\u0103 dintre perioada prezent\u0103 \u015fi ultima epoc\u0103 de ghea\u0163\u0103) \u015fi 5 miliarde de oameni ar muri. Pentru compara\u0163ie, \u00een cel mai grav scenariu al unei confrunt\u0103ri nucleare \u00eentre India \u015fi Pakistan, produc\u0163ia global\u0103 de calorii alimentare ar sc\u0103dea cu 50%, rezult\u00e2nd 2 miliarde de mor\u0163i prin \u00eenfometare.<\/p>\n

Cel mai puternic afectate regiuni ar fi \u0163\u0103rile mari importatoare de alimente din Africa \u015fi Orientul Mijlociu. Australia \u015fi Noua Zeeland\u0103 ar face fa\u0163\u0103 cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordic\u0103 \u015fi baz\u00e2ndu-se pe recolte de gr\u00e2u ce pot cre\u015fte \u00een condi\u0163ii mai reci de clim\u0103.<\/p>\n

“Cel mai important lucru de \u015ftiut este cantitatea de fum care ajunge \u00een atmosfer\u0103”, a comentat \u015fi cel\u0103lalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de \u015ftiin\u0163e atmosferice la Laboratorul pentru Fizic\u0103 Atmosferic\u0103 \u015fi Spa\u0163ial\u0103 (Laboratory for Atmospheric and Space Physics), care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de “iarn\u0103 nuclear\u0103”.<\/p>\n

“Energia eliberat\u0103 de incendiile izbucnite dup\u0103 exploziile nucleare este de 100 p\u00e2n\u0103 la 1.000 de ori mai mare dec\u00e2t energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar \u00een stratosfer\u0103 nu plou\u0103. Deci dac\u0103 o cantitate at\u00e2t de mare de fum ajunge p\u00e2n\u0103 acolo, va r\u0103m\u00e2ne acolo ani la r\u00e2nd”, a avertizat el.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Peste 5 miliarde de oameni – aproximativ 63% din popula\u0163ia planetei – ar muri de foame \u00een cazul \u00een care ar avea loc un r\u0103zboi nuclear \u00eentre SUA \u015fi Rusia, conform unui nou studiu americani publicat la 15 august \u00een jurnalul Nature Food, informeaz\u0103 Live Science. Conform cercet\u0103torilor, un conflict real ar genera incendii pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":112022,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[188],"tags":[2586,6035],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/hydrogen-bomb-atomic-bomb-63146.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-t8N","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112021"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=112021"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/112021\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/112022"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=112021"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=112021"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=112021"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}