Antoine de Saint-Exup\u00e9ry s-a n\u0103scut la 29 iunie 1900, la Lyon, \u00eentr-un mediu aristocratic. Tat\u0103l, Jean, viconte de Saint-Exup\u00e9ry, era un ins plin de farmec, dintr-o familie de nobili s\u0103r\u0103ci\u0163i, iar mama, Marie de Fonscolombe, cultivat\u0103 \u015fi cu talente multiple, se tr\u0103gea dintr-o familie extrem de bogat\u0103 de negustori, \u00eennobilat\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea.<\/p>\n
Antoine era al treilea din cei cinci copii ai familiei Saint-Exup\u00e9ry, atmosfera familial\u0103 era luminoas\u0103 \u015fi cald\u0103, dar \u00een 1904, Jean de Saint-Exup\u00e9ry moare subit datorit\u0103 unui atac de cord. Cel mai mare dintre copiii r\u0103ma\u015fi orfani, Madeleine, avea \u015fapte ani, iar cel mai mic, Gabriel, un an. Antoine avea patru.
\nProbabil c\u0103 fr\u0103gezimea v\u00e2rstei a anulat \u015focul psihologic produs de pierderea tat\u0103lui. \u015ei, \u00een plus, mama, prin personalitatea, optimismul \u015fi sensibilitatea ei a ocupat repede golul afectiv l\u0103sat de dispari\u0163ia so\u0163ului ei.<\/p>\n
Copil\u0103ria fra\u0163ilor Saint-Exup\u00e9ry se petre-ce \u00een castelul Saint-Maurice al m\u0103tu\u015fii lor Gabrielle, contes\u0103 de Tricaud, unde Marie de Fonscolombe se sta–bile\u015fte o vreme cu copiii. Iar copil\u0103ria aceasta este mirific\u0103.<\/p>\n
Castelul, cu o arhitectur\u0103 neoclasic\u0103, con-struit \u00een timpul lui Ludovic al XVI-lea, era \u00eenconjurat de un parc intins care, cu brazii lui se-culari, li se p\u0103rea copiilor un t\u0103r\u00e2m de aventuri imprevizibile. Jocurile lor, lipsite de orice \u00eengr\u0103dire, continuau \u00een zilele cu ploaie \u00een interiorul castelului, c\u00e2nd ei se transformau \u00een c\u0103ut\u0103tori de comori ascunse. \u00cen plus, Marie de Fonscolombe se ocupa \u00eendeaproape de instruirea lor, f\u0103r\u0103 program, f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngeri, f\u0103r\u0103 reguli severe, urm\u00e2nd \u015fi cultiv\u00e2nd exclusiv \u00eenclina\u0163iile lor naturale, ca, s-ar zice, o adev\u0103rat\u0103 precursoare a pedagogiei Freinet. \u00cen prim plan, se afla muzica studiat\u0103 sub conducerea lui Anne-Marie Poncet, fiica directorului Operei din Lyon. Seara, Marie de Fonscolombe c\u00e2nta la pian sau la armonic\u0103 iar copiii ei alc\u0103tuiau un cor aidoma copiilor lui Von Trapp din celebrul film Sunetul Muzicii.<\/p>\n
Antoine era un lider care se distingea prin fantezia cu care inventa noi jocuri \u015fi istorii pasionante. Nu-i pl\u0103cea s\u0103 fie deranjat c\u00e2nd \u00eencepea s\u0103 povesteasc\u0103 \u015fi, dac\u0103 era chemat, striga c\u0103 nu poate veni: \u0102Sunt \u00een avion!\u201d<\/p>\n
Era o premoni\u0163ie sau o timpurie manifestare a unui impuls care-i venea din ad\u00e2nc, derivat din cine \u015ftie ce arhetip incon\u015ftient?<\/p>\n
Dup\u0103 ce, la 12 ani, se suie pentru prima dat\u0103 ca pasager \u00eentr-un avion, la 21 de ani, Antoine de Saint-Exup\u00e9ry abandoneaz\u0103 studiile de arhitectur\u0103 \u015fi se consacr\u0103 pilotajului. Devine pilot de curs\u0103 lung\u0103, pentru asigurarea leg\u0103turilor po\u015ftale \u00eentre Europa \u015fi diferite destina\u0163ii din Africa \u015fi America de Sud, apoi pilot militar.<\/p>\n
Demobilizat \u00een urma \u00eenfr\u00e2ngerii Fran\u0163ei, pleac\u0103 \u00een Statele Unite \u015fi reintr\u0103 \u00een lupt\u0103 \u00een 1943. La 31 iulie 1944 este trimis \u00eentr-o misiune de recunoa\u015ftere aerian\u0103 – ultima din cele cinci la care era programat s\u0103 participe! – spre a culege \u00eenforma\u0163ii despre mi\u015fcarea dispozitivelor germane. Nu mai revine niciodat\u0103 la baz\u0103. Trupul \u00eei este de neg\u0103sit \u015fi dispari\u0163ia lui Saint-Exup\u00e9ry intr\u0103 \u00een legend\u0103. T\u00e2rziu, dup\u0103 aproape \u015fase decenii, \u00een 2003, sunt descoperite r\u0103m\u0103-\u015fi\u0163e ale avionului s\u0103u pe fundul m\u0103rii, \u00een dreptul coastelor Marsiliei.<\/p>\n
Era, \u00een clipa dispari\u0163iei, un scriitor celebru datorit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd nuvelei pline de poezie \u015fi unanim admirate, adev\u0103rat\u0103 perl\u0103 a literaturii din secolul trecut, Micul Prin\u0163<\/em>.<\/p>\n \u00cen 2008, un fost artilerist german, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 85 de ani, a pretins c\u0103 el a fost cel care a dobor\u00e2t avionul lui Saint-Exup\u00e9ry \u00een 1944. M\u0103rturia lui, neverificabil\u0103, era impregnat\u0103 de regret: Saint-Exup\u00e9ry era autorul lui preferat.<\/p>\n De la Antoine de Saint-Exup\u00e9ry a r\u0103mas o oper\u0103 nu foarte \u00eentins\u0103, dar plin\u0103 de via\u0163\u0103, de autenticitate, luminat\u0103 de reflec\u0163ii rafinate, o oper\u0103 sensibil\u0103, populat\u0103 de personaje care nu pot fi uitate \u015fi de situa\u0163ii limit\u0103 care le pune la \u00eencercare vitalitatea \u0219i \u00a0for\u021ba caracterului. Curierul de sud<\/em> (1929) \u015fi Zborul de noapte<\/em> (1931) str\u00e2nse \u00eentre coper\u0163ile unui singur volum se inspir\u0103 din experien\u0163a autorului, la \u00eenceputul carierei sale de pilot. Sunt dou\u0103 romane despre singur\u0103tatea pilo\u0163ilor, despre dragoste, despre responsabilitate \u015fi culpabilitate. Nuvela Micul prin\u0163<\/em> (1942), scris\u0103 \u00een Statele Unite, a fost tradus\u0103 \u00een 180 de limbi \u015fi v\u00e2ndut\u0103 \u00een peste 80 de milioane de exemplare. Este o poveste sapien\u0163ial\u0103, poetic\u0103, plin\u0103 de umor cu punctul de plecare \u00eentr-o experien\u0163\u0103 real\u0103 a autorului-pilot, \u015fi anume un accident de avion care l-a for\u0163at \u00een 1935 s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103, epuizat de sete \u015fi de foame, \u00eempreun\u0103 cu mecanicul s\u0103u, timp de trei zile \u00een de\u015fertul Saharei.<\/p>\n Citadela<\/em> (1948) este un roman publicat postum, precump\u0103nitor reflexiv, considerat de critic\u0103 drept o sintez\u0103 final\u0103 a g\u00e2ndirii lui Antoine de Saint-Exup\u00e9ry.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Antoine de Saint-Exup\u00e9ry s-a n\u0103scut la 29 iunie 1900, la Lyon, \u00eentr-un mediu aristocratic. Tat\u0103l, Jean, viconte de Saint-Exup\u00e9ry, era un ins plin de farmec, dintr-o familie de nobili s\u0103r\u0103ci\u0163i, iar mama, Marie de Fonscolombe, cultivat\u0103 \u015fi cu talente multiple, se tr\u0103gea dintr-o familie extrem de bogat\u0103 de negustori, \u00eennobilat\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea. Antoine […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[164,437],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-3PY","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14754"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14754"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14754\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14754"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14754"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14754"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}