{"id":16246,"date":"2012-06-15T10:49:21","date_gmt":"2012-06-15T14:49:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=16246"},"modified":"2012-06-15T10:49:21","modified_gmt":"2012-06-15T14:49:21","slug":"propaganda-care-ne-otravea-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2012\/06\/15\/propaganda-care-ne-otravea-viata\/","title":{"rendered":"Propaganda care ne otr\u0103vea via\u0163a"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/a>
Horatiu-Tiberiu Coman
(foto din arhiva personala)<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen noiembrie 1989, cu mai bine de o lun\u0103 \u00eenainte ca dictatorul Nicolae Ceau\u015fescu s\u0103 fie r\u0103sturnat de la putere, un grup de trei tineri din ora\u015ful Media\u015f au pus la cale o ac\u0163iune de protest \u00eempotriva regimului comunist. Ac\u0163iunea lor a constat \u00een redactarea de manifeste \u015fi expedierea lor prin po\u015ft\u0103, pe adresele unor familii din principalele ora\u015fe ale Rom\u00e2niei. Cei trei, Vasile Ladislau \u0162ompi, Hora\u0163iu-Tiberiu Coman\u00a0 \u015fi Radu Coco\u015f, povestesc \u00een Pagini Rom\u00e2ne\u015fti \u00eent\u00e2mpl\u0103rile prin care au trecut: ac\u0163iunea \u00een sine, arestarea, deten\u0163ia \u015fi anchetele care au urmat la Departamentul Securit\u0103\u0163ii Statului din Bucure\u015fti.<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 ce am publicat deja patru episoade povestite de Vasile Ladislau \u0162ompi, public\u0103m \u00een paginile de fa\u0163\u0103 primul episod din istorisirea lui Hora\u0163iu Coman. Pe viitor, vom alterna povestirile celor trei, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t cititorii no\u015ftri s\u0103 poat\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 o imagine de ansamblu asupra celor petrecute cu ei \u00een acea perioad\u0103 de sf\u00e2r\u015fit de dicta\u00adtu\u00adr\u0103 comunist\u0103. (G. S.)<\/em><\/p>\n

Pe la sf\u00e2r\u015fitul lunii septembrie 1989, am hot\u0103r\u00e2t, \u00eempreun\u0103 cu \u0162ompi Vasile Ladislau (Laci \u00eei ziceam noi), s\u0103 facem ceva \u00eempotriva regimului Ceau\u015fescu. \u00centr-una din acele zile, ne-am \u00eent\u00e2lnit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor undeva \u00een preaj\u00adma sta\u0163ei de triaj CFR Media\u015f, pe unde treceam \u00een mod obi\u015fnuit c\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam de la serviciu. Lucrasem peste program la uzina Vitrometan \u2013 o fabric\u0103 de sticl\u0103rie din Media\u015f, unde eram mecanic de \u00eentre\u0163inere. Laci lucra adesea \u00een sta\u0163ia de triaj, unde solicita vagoane pentru a fi \u00eenc\u0103rcate cu fier vechi. Pe l\u00e2ng\u0103 calea ferat\u0103 \u015fi apoi printre \u00eenjgheb\u0103rile dezolante ale unei sta\u0163ii de betoane, puteam vorbi \u00een lini\u015fte.<\/p>\n

\u00cen acea zi, discu\u0163ia noastr\u0103 a alunecat repede spre lipsa de orizont ce p\u0103rea c\u0103 ne \u00eenghite pe to\u0163i, absurditatea regimului, lipsurile de tot felul, cultul personalit\u0103\u0163ii lui Ceau\u015fescu, care ne sufoca la propriu, \u015fi mai ales lipsa liber\u00adt\u0103\u0163ii. \u00cen acei ani, acestea erau subiectele preponderente \u00een discu\u0163iile noastre. La fel de sumbr\u0103 era \u015fi perspectiva celui de-al XIV-lea Congres al PCR, pentru care \u00eencepuse deja propaganda care infesta totul: am\u0103r\u00e2ta de televiziune ceau\u015fist\u0103, radioul, spa\u0163iul public plin de pancarte etc. Ajunsesem \u00een preajma casei mele c\u00e2nd ne-am zis c\u0103 a\u015fa nu se mai poate \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 facem ceva concret. Degeaba vorbim doar noi \u00eentre noi, trebuie f\u0103cut ceva \u00eempotriva regimului. \u201cDa, dar ce?\u201d m-a \u00eentrebat Laci. \u201cNu \u015ftiu sigur. Uite, m\u0103 g\u00e2ndesc la ni\u015fte manifeste prin care s\u0103 chem\u0103m oamenii la revolt\u0103\u201d i-am zis eu. V\u0103zusem la papet\u0103ria din centrul istoric al ora\u015fului ni\u015fte liniare \u015fablon, cu litere decupate. Mai trebuiau h\u00e2rtia \u015fi indigoul, c\u0103ci restul aveam: tinere\u0163ea f\u0103r\u0103 orizont, lipsurile de toate felurile, lipsa liber\u00adt\u0103\u0163ii, precum \u015fi nostalgia Rom\u00e2niei vechi \u015fi referin\u0163a comparativ\u0103 \u015fi d\u0103t\u0103toare de speran\u0163e a Occidentului. La toate acestea se ad\u0103uga \u00eend\u00e2rjirea noastr\u0103.<\/p>\n

Se \u00eenserase deja c\u00e2nd trecusem de casa mea. Angrena\u0163i de hot\u0103r\u00e2rea pe care tocmai o luasem, am mai f\u0103cut o \u201cbucl\u0103\u201d, \u00eenso\u0163indu-l pe Laci, pentru a stabili primele detalii. H\u00e2rtia (colile ministeriale) \u015fi indigoul le va procura el de la serviciu, dar \u00een serii scurte, ca s\u0103 nu dea de b\u0103nuit. Dup\u0103 ce ne-am f\u0103g\u0103duit reciproc c\u0103 din acel moment nu ne vom mai r\u0103zg\u00e2ndi, ne-am desp\u0103r\u0163it, \u00eentorc\u00e2ndu-m\u0103 spre cas\u0103.<\/p>\n

\u00cen zilele urm\u0103toare, la mine acas\u0103, ne-am apucat discret de treab\u0103. H\u00e2rtia \u015fi indigoul le-a adus Laci, a\u015fa cum a promis. Eu am cump\u0103rat vreo dou\u0103-trei liniare \u015fablon. Pentru a putea expedia manifestele prin po\u015ft\u0103, ne trebuiau \u015fi adrese ale c\u00e2t mai multor oameni din \u0163ar\u0103. Pentru asta, ne-am g\u00e2ndit s\u0103 \u201c\u00eemprumut\u0103m\u201d c\u0103r\u0163ile de telefoane de la oficiul po\u015ftal din localitate. Acestea se aflau pe o m\u0103su\u0163\u0103 rotativ\u0103, chiar \u00een mijlocul holului mare, \u015fi era destul de riscant s\u0103 le sustragem. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am reu\u015fit s\u0103 strecur\u0103m \u00eentr-o plas\u0103 vreo doua-trei c\u0103r\u0163i. Le duceam acas\u0103, selectam la repezeal\u0103 c\u00e2t mai multe adrese din jude\u0163ele respective, dup\u0103 care, \u00een aceea\u015fi zi, ori cel t\u00e2rziu a doua zi, le duceam \u00eenapoi \u015fi luam altele. Pe drumul spre cas\u0103 aveam mereu senza\u0163ia c\u0103 suntem urm\u0103ri\u0163i. Confec\u0163ionarea manifestelor era destul de mig\u0103loas\u0103, pentru c\u0103 trebuia s\u0103 strecur\u0103m v\u00e2rful pixului, cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt, printre literele decupate din liniarul-\u015fablon. Multiplicarea cu ajutorul indigoului \u00een 3-4 exemplare era de ajutor.<\/p>\n

\u00cen timp ce \u00eencepusem s\u0103 le concepem, mi-am dat repede seama c\u0103 manifestele trebuiau s\u0103 fie un veritabil program de nesupunere civic\u0103 \u015fi nu un simplu \u201cJos Ceau\u015fescu!\u201d sau \u201cJos dictatura!\u201d. F\u0103r\u0103 prea mult\u0103 vorb\u0103rie, \u00een manifeste trebuia s\u0103 punct\u0103m, pe scurt, vinova\u0163ii \u015fi calea prin care ar putea fi recuperat\u0103 demnitatea popula\u0163iei. Nu doream s\u0103 d\u0103m nici cel mai mic motiv de interpretare cum c\u0103 am dori s\u0103 incit\u0103m la violen\u0163\u0103, pentru a nu putea fi asimila\u0163i \u201celementelor antisociale\u201d, cum se zicea \u00een limbajul regimului de la acea vreme.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00eemi amintesc bine, sub titlul manifestelor erau dou\u0103 aten\u0163ion\u0103ri: una era comemorativ\u0103, \u00een cinstea revoltei muncitorilor de la Bra\u015fov, din 15 noiembrie 1987, iar cealalt\u0103 \u00eempotriva tragicomediei congresului PCR care urma s\u0103 \u00eenceap\u0103. Urmau pe puncte, \u00eentr-o ordine pe care nu mi-o aduc prea bine aminte, o serie de mesaje despre regimul comunist: \u201cCeau\u015fescu \u015fi savanta sunt vinova\u0163i pentru dezastrul \u0163\u0103rii\u201d \u2013 prea mul\u0163i oameni de r\u00e2nd se min\u0163eau pe ei \u00een\u015fi\u015fi, la cozi, d\u00e2nd vina pe gestionarul x sau pe responsabilul y pentru lipsurile tot mai insuportabile, f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 c\u0103 penuria era generalizat\u0103; \u201cDictatura lui Ceau\u015fescu e produsul regimului comunist\u201d; \u201cOameni buni, fi\u0163i demni \u015fi refuza\u0163i, pe fa\u0163\u0103, intrarea \u00een r\u00e2ndurile PCR, fie \u015fi ca simpli membri de partid\u201d; \u201cSecuri\u015fti, a sosit momentul s\u0103 fi\u0163i solidari cu poporul \u015fi nu cu dictatorul\u201d. Mai departe, \u00eentr-un alt mesaj, vorbeam de natura regimului comunist care face posibile astfel de dictaturi absurde. \u00cen altul, subliniam nevolnicia sistemic\u0103 a a\u015fa-zisei economii socialiste, care era sursa cozilor la alimente \u015fi a lipsurilor de toate felurile. \u00cen alt punct, le ceream oamenilor s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 spuna pe fa\u0163\u0103 ceea ce g\u00e2ndesc.<\/p>\n

Am avut mereu credin\u0163a c\u0103 una dintre modalit\u0103\u0163ile de a aten\u0163iona regimul comunist c\u0103 societatea nu mai poate fi total supus\u0103 arbitrarului totalitar ar fi fost refuzul sistematic, pe fa\u0163\u0103, de a \u00eengro\u015fa r\u00e2ndurile PCR. M\u0103 g\u00e2ndeam mai ales la acea mas\u0103 amorf\u0103 de simpli membri de partid. Cu activi\u015ftii era altceva. Ei erau irecuperabili, c\u0103ci erau oportuni\u015fti prin excelen\u0163\u0103. \u00cen anii \u201880, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lui Marx \u015fi Lenin nu mai putea ecloza fanatici ca \u00een anii \u201850. Experien\u0163a lui \u201cil paradiso terestre\u201d era deja tr\u0103it\u0103. Eram con\u015ftient c\u0103 refuzul presupunea riscuri de toate felurile, dar prin \u00eenceputul unei solidarit\u0103\u0163i sociale era \u00eentru totul posibil. \u00cen privin\u0163a asta, am experien\u0163a acelor ani \u00een Fa\u00ad-bri\u00adca Vitrometan, c\u00e2nd m-am opus sistematic, pe fa\u0163\u0103, din motive anticomuniste \u015fi anticeau\u015fiste explicite, insisten\u0163elor activi\u015ftilor de a ne \u201cintegra\u201d \u2013 pe noi, cei tineri. \u015ei a \u0163inut. Dup\u0103 nici doi-trei ani, cel responsabil cu sec\u0163ia noastr\u0103 (mecano-energetic\u0103) \u00ee\u015fi f\u0103cea mea-culpa \u00een fa\u0163a \u015fefilor, c\u0103 nu a mai reu\u015fit s\u0103 aduc\u0103 noi membri \u00een r\u00e2ndurile m\u0103re\u0163ului partid, dar promitea pl\u00e2ng\u0103cios c\u0103 \u201cva lua m\u0103suri\u201d, bla, bla, bla…<\/p>\n

Pentru mai mult spor la realizarea manifestelor, m-am g\u00e2ndit s\u0103 mobilizez doi prieteni buni, fra\u0163ii Horea \u015fi Radu Coco\u015f. De\u015fi, ini\u0163ial, am\u00e2ndoi au refuzat, crez\u00e2ndu-ne oarecum incon\u015ftien\u0163i, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, de\u015fi n-am insistat, Radu a acceptat.<\/p>\n

\u00cen momentul \u00een care a \u00eenceput s\u0103 participe \u015fi Radu la scrierea manifestelor, mama mea, Lucre\u0163ia, cu care locuiam \u00een aceea\u015fi cas\u0103, \u015ftia prea bine ce facem \u015fi nu s-a opus de loc. A insistat \u00eens\u0103 s\u0103 avem mare grij\u0103 \u015fi s\u0103 fim c\u00e2t se poate de discre\u0163i. \u00cen anii \u201950, t\u00e2n\u0103r\u0103 fiind, mama cunoscuse brutalitatea regimului comunist, arest\u0103rile, maltrat\u0103rile \u015fi deport\u0103rile la care a fost martor\u0103 \u00een localitatea ei natal\u0103, Br\u0103teiu \u2013 o comun\u0103 situat\u0103 l\u00e2ng\u0103 Media\u015f. Brutalitatea colectiviz\u0103rii \u015fi deportarea sa\u015filor \u00eei l\u0103saser\u0103 amintiri amare. Mai mult, familia socrilor s\u0103i fusese persecutat\u0103 din cauza \u201coriginii nes\u0103n\u0103toase\u201d. Bunicul meu patern era preot greco-catolic \u015fi fusese deportat la Canal. Convingerile anticomuniste ale mamei izvorau aproape exclusiv din credin\u0163a \u00een Dumnezeu. Era convins\u0103 c\u0103 un regim de atei nu are cum s\u0103 aduca ceva bun \u00een lumea asta. Convingerea aceasta profund\u0103 a ferit-o ulterior \u015fi de tenta\u0163iile epidemiei de prostie din vremea fesenismului triumf\u0103tor al lui Ion Iliescu, alt \u201cliber cuget\u0103tor\u201d eclozat \u00een laboratoarele lui Marx. A\u015fadar, mama nu s-a opus confec\u0163ion\u0103rii manifestelor la noi \u00een cas\u0103, de\u015fi era con\u015ftient\u0103 c\u0103 se expunea la r\u00e2ndul ei.<\/p>\n

\u00centr-o sear\u0103, \u00een timp ce lucram to\u0163i trei la o serie de manifeste, ni\u015fte b\u0103t\u0103i asurzitoare \u00een u\u015f\u0103 ne-au f\u0103cut s\u0103 credem c\u0103 am fost deconspira\u0163i. Aproape c\u0103 ne-a s\u0103rit inima din loc. Era un vecin sas care venise s-o \u00eentrebe ceva pe mama\u2026 Dup\u0103 ce am reaprins lumina \u00een camer\u0103, Radu avea fa\u0163a schimonosit\u0103 de durere. A crezut c\u0103 i s-a redeschis un ulcer mai vechi din cauza \u015focului. \u00cen seara aceea am re\u00eenceput anevoios lucrul. C\u00e2teodat\u0103 mama ne mai vizita \u00een camer\u0103, ca s\u0103 ne \u00eentrebe dac\u0103 nu ni s-a f\u0103cut foame. Alt\u0103 dat\u0103, \u00een noiembrie, spre sf\u00e2r\u015fitul perioadei \u00een care am scris manifeste, mama a venit din dormitor, unde asculta Europa Liber\u0103, cu o veste \u00eencurajatoare: fusese \u00eendep\u0103rtat de la putere \u015fi Todor Jivkov, \u00een Bulgaria. Cu toat\u0103 atmosfera conspirativ\u0103 \u00een care lucram, nu ne-am putut reprima uralele. (va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen noiembrie 1989, cu mai bine de o lun\u0103 \u00eenainte ca dictatorul Nicolae Ceau\u015fescu s\u0103 fie r\u0103sturnat de la putere, un grup de trei tineri din ora\u015ful Media\u015f au pus la cale o ac\u0163iune de protest \u00eempotriva regimului comunist. Ac\u0163iunea lor a constat \u00een redactarea de manifeste \u015fi expedierea lor prin po\u015ft\u0103, pe adresele unor […]<\/p>\n","protected":false},"author":172,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[520],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-4e2","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16246"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/172"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16246"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16246\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16246"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16246"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16246"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}