{"id":16691,"date":"2012-08-17T10:55:10","date_gmt":"2012-08-17T14:55:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=16691"},"modified":"2012-08-17T10:55:10","modified_gmt":"2012-08-17T14:55:10","slug":"literatura-ca-joc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2012\/08\/17\/literatura-ca-joc\/","title":{"rendered":"Literatura ca joc"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00centr-un sensibil elogiu al lecturii, scriito\u00adrul Jean-Michel Maulpoix spunea, pe urma multor altora, c\u0103 ea \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte spiritul cu noi tr\u0103iri \u015fi sentimente. Elogiul era \u00eencheiat cu un citat din Montaigne: “a deprinde un copil s\u0103 citeasc\u0103 nu este a umple un vas, ci a aprinde un foc.\u201d<\/p>\n

Focul acesta, odat\u0103 aprins, nu se va stin\u00adge niciodat\u0103 \u015fi \u00eentrebarea ar fi de ce oare copil\u0103\u00adria este cea mai propice perioad\u0103 din via\u0163a unui om pentru dezvoltarea atrac\u0163iei lui fa\u0163\u0103 de c\u0103r\u0163i, \u00een general, \u015fi fa\u0163\u0103 de literatur\u0103 \u00een special? Sigur, r\u0103spunsurile psihologilor \u015fi pedagogilor sunt cunoscute de toat\u0103 lumea \u015fi ele se centreaz\u0103 \u00een jurul personalit\u0103\u0163ii \u00een formare, extrem de plastice, a copilului.<\/p>\n

Dar mai exist\u0103 un r\u0103spuns, poate cel mai aproape de adev\u0103r: \u00a0copilul ilustreaz\u0103 perfect natura ludic\u0103 a omului, care nu se pierde nici la maturitate, c\u00e2nd i se adaug\u0103, printre altele, componentele de faber<\/em> (creator de unelte) sau de politikos<\/em> (om politic).<\/p>\n

Or lectura poate fi considerat un joc. Francezul Michel Picard, \u00een cartea sa La lecture comme jeu<\/em> (Lectura ca joc), conside\u00adr\u0103 un joc nu doar lectura, ci \u015fi literatura, scri\u00adsul. Un joc \u00a0extrem de complex ale c\u0103rui re\u00adguli fac o\u00adbiectul implicit al unei \u00eentregi me\u00adta\u00ad\u00adliteraturi. Cititorii le intuiesc \u015fi le aplic\u0103 mai cur\u00e2nd instinctiv – \u015fi aici ne-am putea aminti de scriitoarea Edith Wharton, pentru care a fi un bun cititor \u00eensemna a avea anumi\u00adte aptitudini, aidoma iubitorilor de muzi\u00adc\u0103.<\/p>\n

Dar punctul de \u00eent\u00e2lnire dintre Michel Picard \u015fi Edith Wharton este doar tangen\u0163ial.<\/p>\n

Pentru Michel Picard, f\u0103r\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een dezvolt\u0103rile sale psihanalitice, dou\u0103 sunt capcanele care p\u00e2ndesc un cititor: s\u0103 fie ori prea aproape de text, ori prea departe. Pentru cititorul din prima situa\u0163ie, iluzia este luat\u0103 \u00een mod deschis drept realitate \u015fi el se afl\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 pre-ludic\u0103. Lectura nu e perce\u00adput\u0103 ca joc, cititorul tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-un univers ambiguu, \u00een care ce se spune \u00een carte \u015fi ce exist\u0103 \u00een afara ei se afl\u0103 pe ace\u00adla\u015fi plan. Ne putem g\u00e2ndi la \u201ccititorii\u201d Don Quijote \u015fi \u00a0Emma Bovary.<\/p>\n

Cititorul aflat prea departe de text nu se implic\u0103 \u00een lectur\u0103, r\u0103m\u00e2ne \u00een afara jocului, nu-i acord\u0103 acestuia nicio importan\u0163\u0103, aidoma, am putea spune, unui adult care prive\u015fte cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103, dar f\u0103r\u0103 interes, un copil care se joac\u0103, leg\u0103n\u00e2n\u00addu-se pe un cal de lemn. El nu se las\u0103 \u201cp\u0103c\u0103\u00adlit\u201d ori transpor\u00adtat literar \u00een ceea ce i se pare a fi un univers infantil \u015fi revolut.<\/p>\n

Cititorul bun, \u00een schimb, accept\u0103 textul ca un joc unde el se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu sine, \u00een care se identific\u0103 pe timpul lecturii cu anumite perso\u00adnaje \u015fi la care particip\u0103, deco\u00add\u00e2ndu-l (limbajul folosit, imaginile, psiho\u00adlogia personajelor etc.).<\/p>\n

Rezultatul este, \u00een cele din urm\u0103, elementar \u015fi de bun sim\u0163: cea mai bun\u0103 strategie de deprindere a copiilor s\u0103 citeasc\u0103 este aborda\u00adrea lecturii ca un joc, \u015fi nu ca o obliga\u0163ie. Una dintre regulile lui, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 fundamental\u0103, este c\u0103 orice oper\u0103 literar\u0103 constituie, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, o metafor\u0103. Ea nu e o simpl\u0103 reflectare fidel\u0103 a realit\u0103\u0163ii, ci o prelucrare prin filtrul unor sensibilit\u0103\u0163i, experien\u00ad\u0163e, temperamente, psihologii etc. strict particulare. Niciodat\u0103 doi scriitori nu vor descrie la fel un acela\u015fi peisaj \u015fi ni\u00adcio\u00addat\u0103 nu vor povesti la fel aceea\u015fi \u00eent\u00e2mplare.<\/p>\n

Iat\u0103, de exemplu, o posibil\u0103 nara\u0163iune de groaz\u0103, cum sunt multe \u00een filmele sau \u00een romanele de ast\u0103zi, zise de consum. \u00centr-o fa\u00admilie relativ numeroas\u0103, aparent respectabil\u0103 \u015fi tr\u0103ind \u00een armonie perfect\u0103, se descoper\u0103 c\u0103 unii membri ai familiei o terorizeaz\u0103 \u015fi o maltrateaz\u0103 crunt pe b\u0103tr\u00e2na familiei, o han\u00addi\u00adcapat\u0103 senil\u0103, care nu se poate pl\u00e2nge de tratamentul la care este supus\u0103. Fi\u00adre\u015fte, atmosfera sumbr\u0103 \u015fi evocarea am\u0103\u00adnun\u00ad\u0163i\u00adt\u0103 a faptelor revolt\u0103\u00adtoare nu sunt de natur\u0103 s\u0103 produc\u0103 o lectur\u0103 u\u015foar\u0103 \u015fi distractiv\u0103.<\/p>\n

Dar totul e o chestiune de viziune. Su\u00adbiectul acesta poate fi tratat \u00een registru umo\u00adristic, a\u015fa cum face Ion Creang\u0103, \u00een Soacra cu trei nurori<\/em>. Tot astfel, \u00een Capra<\/em> cu trei iezi<\/em>, avem de-a face cu o crim\u0103 abomi\u00adnabil\u0103, cu s\u00e2nge pe pere\u0163i, cu victime decapitate, cu o anchet\u0103 \u015fi cu o pedepsire crud\u0103, dar binemeritat\u0103, a criminalului. Un autor cu alt temperament \u015fi alt\u0103 imagina\u0163ie ar fi produs o nara\u0163iune neagr\u0103.<\/p>\n

La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu unele dintre pove\u015f\u00adti\u00ad\u00adle datorate lui Andersen, Perrault sau Fra\u00ad\u0163i\u00adlor Grimm. Copiii iau contact \u00een ele cu for\u00adme atroce ale realit\u0103\u0163ii \u015fi cu conflicte dramatice printr-un joc – un text literar – care introduce r\u0103ul \u00een doze homeo\u00adpatice \u015fi sub o form\u0103 care-l face metaboliza\u00adbil de sensibilitatea lor extrem de acut\u0103.<\/p>\n

Jocul\u00a0 se complic\u0103 pentru adul\u0163i, p\u00e2n\u0103 la a solicita, uneori, adev\u0103rate performan\u0163e de concentrare \u015fi de reflexie. R\u0103t\u0103cirea unui modest slujba\u015f \u00eentr-un sat unde trebuie s\u0103-\u015fi fac\u0103 treaba pentru care urmeaz\u0103 s\u0103 fie pl\u0103tit devine, la Kafka, \u00een Castelul,<\/em> o metafor\u0103 polivalent\u0103 \u015fi pesimist\u0103. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Procesul<\/em>, unde punctul de plecare e o \u00een\u00adcurc\u0103\u00adtur\u0103 administrativ\u0103 banal\u0103. \u015ei al\u0103turi de Kafka am putea ad\u0103uga mul\u0163i al\u0163i scrii\u00adtori, al c\u0103ror mod metaforizant de a trata rea\u00adlitatea a dat na\u015ftere unor opere impresio\u00adnan\u00adte: James Joyce, Marcel Proust, Dino Buzzati, Fernan\u00addo Pessoa, Eugen Ionescu, Ismail Kadare, Orhan Pamuk etc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un sensibil elogiu al lecturii, scriito\u00adrul Jean-Michel Maulpoix spunea, pe urma multor altora, c\u0103 ea \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte spiritul cu noi tr\u0103iri \u015fi sentimente. Elogiul era \u00eencheiat cu un citat din Montaigne: “a deprinde un copil s\u0103 citeasc\u0103 nu este a umple un vas, ci a aprinde un foc.\u201d Focul acesta, odat\u0103 aprins, nu se va stin\u00adge […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":16692,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[164],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/joaca-cu-carti.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-4ld","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16691"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16691"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16691\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16692"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}