{"id":19203,"date":"2013-05-31T16:11:54","date_gmt":"2013-05-31T20:11:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=19203"},"modified":"2013-05-31T16:11:54","modified_gmt":"2013-05-31T20:11:54","slug":"ion-c-bratianu-un-mare-lider-liberal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2013\/05\/31\/ion-c-bratianu-un-mare-lider-liberal\/","title":{"rendered":"Ion C. Br\u0103tianu – un mare lider liberal"},"content":{"rendered":"
\"Ion.C<\/a>
Ion.C Bratianu<\/figcaption><\/figure>\n

La 2 iunie 1821, \u00een satul Florica (Arge\u015f), s-a n\u0103scut cel care avea s\u0103 devin\u0103 unul dintre cei mai importan\u0163i oameni de stat rom\u00e2ni din secolul al XIX-lea, Ion C. Br\u0103tianu. F\u0103cea parte dintr-o familie boiereasc\u0103 – tat\u0103l era stolnicul Constantin Br\u0103tianu – \u015fi, ca mul\u0163i dintre fiii de boieri ai timpului, s-a bucurat de o educa\u0163ie aleas\u0103, finalizat\u0103 la Paris, unde a plecat \u00een 1841.<\/p>\n

Pe vremea aceea, Parisul era pentru tinerii valahi \u015fi moldoveni un loc de \u00eent\u00e2lnire \u015fi de cimentare a unor orient\u0103ri politice \u015fi ideologice \u015fi a unor prietenii care au durat uneori \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u015fi care, dup\u0103 \u00eentoarcerea acas\u0103, \u00een Principate, au avut o contribu\u0163ie decisiv\u0103 \u00een evolu\u0163ia c\u0103tre modernitate a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Trebuie remarcat c\u0103 majoritatea oamenilor politici importan\u0163i din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea au participat la mi\u015fc\u0103rile revolu\u00ad\u0163ionare din 1848 din Principate. Ion C. Br\u0103tianu – al\u0103turi de fratele s\u0103u cu trei ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103, Dimitrie, precum \u015fi de al\u0163i prieteni din genera\u0163iile tinere, printre care C. A. Rosetti, Alexandru Ioan Cuza \u015fi Nicolae B\u0103lcescu – s-a num\u0103rat printre protagoni\u015fti.<\/p>\n

Ajuns din nou \u00een Fran\u0163a, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revo\u00adlu\u0163iei, Ion C. Br\u0103tianu se consacr\u0103 altui mare proiect na\u0163ional – unirea celor dou\u0103 principate rom\u00e2ne\u015fti – pentru care desf\u0103\u015foar\u0103 o meritorie activitate de informare \u015fi de sensibilizare a oficialit\u0103\u0163ilor franceze \u015fi europene. Se ini\u0163iase \u00een francmasonerie, \u00eenc\u0103 din 1846, \u015fi ajunsese maestru \u00een loja Trandafirul Perfectei T\u0103ceri. Acum, aflat din nou \u00een Fran\u0163a, cu trecutul s\u0103u recent de revo\u00adlu\u0163ionar dun\u0103rean, Ion C. Br\u0103tianu se amestec\u0103 \u00een evenimentele politice provocate de lovitura de stat a lui Ludovic-Napoleon Bonaparte, care, la 2 decembrie 1852, dup\u0103 o vast\u0103 activitate de manipulare a opiniei publice franceze \u015fi, mai ales, a straturilor sociale defavorizate, abolise regimul republican \u015fi restaurase monarhia, lu\u00eendu-\u015fi numele de Napoleon al III-lea.<\/p>\n

\u00cen acest context tulbure, Ion C. Br\u0103tianu se afl\u0103 de partea republicanilor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t justi\u0163ia francez\u0103 \u00eel consider\u0103 complotist \u015fi, dup\u0103 ce \u00eel supune unei amenzi, \u00eel condamn\u0103 la trei luni de \u00eenchisoare, iar apoi, \u00een 1854, \u00eel interneaz\u0103 \u00eentr-un azil psihiatric.<\/p>\n

\u00cen 1856 \u00eens\u0103, din nou liber, se \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103, unde se implic\u0103 energic \u00een luptele politice care au precedat unirea. Face parte din adunarea electiv\u0103 care l-a ales domn pe Cuza \u015fi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi, la \u00eenceput, este un partizan devotat al acestuia. \u00cei propune un proiect de dezvoltare a Principatelor Unite pe termen scurt \u015fi mediu, dar Cuza nu \u00eei acord\u0103 suficient\u0103 aten\u0163ie, nu-l promoveaz\u0103 printre colaboratorii lui apropia\u0163i \u015fi \u00eel prefer\u0103 pe Mihail Kog\u0103lniceanu. Astfel, Ion C. Br\u0103tianu, determinat \u015fi de alergia sa contra autoritarismului monarhic, care \u00eei atr\u0103sese necazuri \u00een Fran\u0163a, devine cel mai radical adversar politic al lui Cuza . El este ini\u0163iatorul \u015fi liderul \u201cmonstruoasei coa\u00adli\u0163ii\u201d care \u00eel \u00eenl\u0103tur\u0103 pe Cuza de la putere. Tot el conduce delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 care se deplaseaz\u0103 \u00een Prusia spre a-l convinge pe Carol de Hohenzollern s\u0103 accepte tronul Principatelor Unite, \u00een acord cu dolean\u00ad\u0163ele exprimate de Divanurile ad-hoc, \u00eenc\u0103 din 1857. Rolul s\u0103u \u00een convingerea \u015fi apoi \u00een organizarea c\u0103l\u0103toriei \u00een Principate a lui Carol I a fost decisiv. Acesta a trebuit s\u0103 se deghizeze \u015fi s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 sub un nume fals pe teritoriul austriac, \u00eentruc\u00e2t Austro-Ungaria se afla \u00een conflict cu Prusia. Ion C. Br\u0103tianu a fost al\u0103turi de el ca principal sf\u0103tuitor \u015fi prieten.<\/p>\n

Dup\u0103 instalarea principelui Carol, Ion C. Br\u0103tianu face parte dintre candida\u0163ii prefera\u0163i pentru posturile ministeriale. Devine ministru de Interne la 1 martie 1867, \u00een timpul guvern\u0103rii lui Constantin A. Cre\u00ad\u0163u\u00adlescu, dar opozi\u0163ia intern\u0103 \u00eel atac\u0103 pentru trecutul s\u0103u de revo\u00adlu\u0163ionar radical, neacord\u00e2n\u00addu-i credit pentru capacitatea de a conduce o activitate ministerial\u0103 de asigurare a lini\u015ftii publice. \u00cen plus, presa francez\u0103 \u015fi cele mai \u00eenalte autorit\u0103\u0163i franceze, inclusiv Napoleon al III-lea, fac presiuni asupra lui Carol s\u0103-l \u00eendep\u0103rteze de la putere: \u201cOamenii care sunt buni pentru a face revolu\u0163ii \u015fi pentru a r\u0103sturna guverne nu sunt niciodat\u0103 buni pentru a guverna\u201d (din Apostol Stan, \u00cenceputurile liberalismului). Carol se desparte de el cu p\u0103rere de r\u0103u \u015fi episodul acesta amenin\u0163\u0103 s\u0103-i \u00eenvenineze rela\u0163iile cu Ion C. Br\u0103tianu, r\u0103mas \u00een fundul sufletului republican. Acesta este unul dintre ini\u0163iatorii ac\u0163iunii antimonar\u00adhice cunoscute sub numele de Republica de la Ploie\u015fti \u015fi va cunoa\u015fte din nou, pentru scurt\u0103 vreme, deten\u0163ia. Dar Carol I \u00eel aprecia totu\u015fi \u015fi, dup\u0103 gra\u0163ierea complo\u00adti\u015ftilor, apeleaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 la serviciile lui. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Napoleon al III-lea disp\u0103rea din politica european\u0103 \u00een 1870 \u015fi-\u015fi tr\u0103ia ultimii ani \u00een exil, la Londra.<\/p>\n

Dup\u0103 mai multe func\u0163ii ministeriale \u015fi parlamentare \u00een care s-a ilustrat ca principal ini\u0163iator \u015fi sus\u0163in\u0103tor al politi\u00adcii de modernizare a \u0163\u0103rii, Ion. C Br\u0103tia\u00adnu, fondator, din 1875, \u00eempreun\u0103 cu C. A. Rosetti, al Partidului National Liberal, este desemnat prim-ministru \u00een 1876. \u00cencepe acum cea mai lung\u0103 \u015fi mai fructuoas\u0103 guvernare liberal\u0103 din istoria Rom\u00e2niei (1876-1888, cu o \u00eentrerupere de trei luni \u00een 1881), timp \u00een care a avut loc R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 din 1877-1878, proclamarea Regatului Rom\u00e2niei \u015fi afirmarea acestuia pe plan european. Regele Carol I \u00eei acord\u0103 sprijinul s\u0103u integral, \u00eel pre\u0163uie\u015ftre pentru modul \u00een care gestioneaz\u0103 finan\u00ad\u0163ele \u0163\u0103rii \u015fi-i asigur\u0103 totodat\u0103 modernizarea pe toate planurile, inclusiv pe plan militar. Este poreclit Vizirul, din cauza influen\u0163ei exercitate asupra suveranului.<\/p>\n

P\u0103r\u0103se\u015fte puterea \u00een 1888, \u00eenconjurat de o ostilitate general\u0103. Guvernase totu\u015fi prea mult \u015fi imaginea sa se deteriorase. Va reveni posterit\u0103\u0163ii misiunea s\u0103 o refac\u0103 \u015fi s\u0103-i dea din nou str\u0103lucire.<\/p>\n

Moare la 16 mai 1891, \u00een satul natal, unde este \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 2 iunie 1821, \u00een satul Florica (Arge\u015f), s-a n\u0103scut cel care avea s\u0103 devin\u0103 unul dintre cei mai importan\u0163i oameni de stat rom\u00e2ni din secolul al XIX-lea, Ion C. Br\u0103tianu. F\u0103cea parte dintr-o familie boiereasc\u0103 – tat\u0103l era stolnicul Constantin Br\u0103tianu – \u015fi, ca mul\u0163i dintre fiii de boieri ai timpului, s-a bucurat de […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":19204,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[525],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/Ion.C-Bratianu.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-4ZJ","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19203"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19203"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19203\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/19204"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}