{"id":19707,"date":"2013-08-19T13:37:51","date_gmt":"2013-08-19T17:37:51","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=19707"},"modified":"2013-08-19T13:37:51","modified_gmt":"2013-08-19T17:37:51","slug":"ion-i-c-bratianu-un-politician-dominator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2013\/08\/19\/ion-i-c-bratianu-un-politician-dominator\/","title":{"rendered":"Ion I.C. Br\u0103tianu: un politician dominator"},"content":{"rendered":"
\"Ion<\/a>
Ion I.C. Br\u0103tianu<\/em><\/figcaption><\/figure>\n

Martori a dou\u0103 ten\u00addin\u0163e opuse, una de a mitiza \u015fi alta de a devaloriza tot ce este rom\u00e2nesc, se cuvine s\u0103 ne aducem aminte de persona\u00adlit\u0103\u0163ile cultu\u00adrii noastre, din toate domeniile – litera\u00adtur\u0103, art\u0103, filosofie, \u015ftiin\u0163\u0103, medicin\u0103, politic\u0103, sport etc. – care, prin opera lor, au f\u0103cut posibil desti\u00adnul european al rom\u00e2nilor din zilele noastre.<\/em><\/p>\n

Aceast\u0103 oper\u0103 ne de\u00admonstreaz\u0103 c\u0103, nici \u00een bine, nici \u00een r\u0103u, nu suntem fundamental altfel dec\u00e2t cei din jurul nostru.<\/em><\/p>\n

La 20 august 2013 se \u00eemplinesc 149 de ani de la na\u015fterea unuia dintre cei mai influen\u0163i politicieni rom\u00e2ni din primele trei decenii ale secolului trecut, Ion I. C. Br\u0103tianu, fiul ilustrului om politic din secolul al XIX-lea, Ion C. Br\u0103tianu, fondatorul Partidului Na\u0163ional Liberal.<\/p>\n

I se spunea, \u00een copil\u0103rie \u015fi la maturitate, Ionel, dar diminutivul nu \u00eensemna c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in c\u0103, \u00een compara\u0163ie cu tat\u0103l s\u0103u, el ar fi fost un Br\u0103tianu de mai mic\u0103 anvergur\u0103.<\/p>\n

Venit pe lume \u00een 1864, \u00een conacul familial Florica, din \u015etef\u0103ne\u015fti (Arge\u015f), Ionel Br\u0103tianu era fiul cel mai mare \u00eentr-o familie care num\u0103ra \u015fapte copii – trei b\u0103ie\u0163i \u015fi patru fete. Copiii au beneficiat de o educa\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi armonioas\u0103 \u015fi rezultatul a fost c\u0103 to\u0163i fiii lui Ion C. Br\u0103tianu s-au ilustrat \u00een via\u0163a politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. S-a spus chiar despre familia Br\u0103tianu c\u0103 ea alc\u0103tuia un fel de dinastie de politicieni care, mai t\u00e2rziu, \u00eentr-un moment important din istoria monarhiei, devenise mai puternic\u0103 dec\u00e2t \u201cdinastia de Sigmaringen\u201d.<\/p>\n

Dar evident c\u0103 dintre to\u0163i, Ion I. C. Br\u0103tianu a avut personalitatea cea mai proeminent\u0103 \u015fi de aceea g\u0103sim numele lui implicat, \u00een pozi\u0163ii mereu dominante, \u00een cele mai importante evenimente na\u0163ionale de la \u00eenceputul secolului al XX-lea.<\/p>\n

[pullquote]<\/p>\n

Despre Ion I. C. Br\u0103tianu<\/strong><\/p>\n

Excela \u00een a c\u00e2\u015ftiga f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 du\u015fmani. Trecutul apropiat mi-a descoperit \u00een el cele mai \u00eenalte calit\u0103\u0163i, care \u00eel fac unul din marii oameni de stat ai genera\u0163iei sale, mult mai mare dec\u00e2t cei \u201ctrei mari\u201d: Wilson, Lloyd George, Clemenceau. Nimic mai natural: la \u0163\u0103ri mici, oameni mari.<\/em>
\n(Contele de Saint-Aulaire, ambasadorul Fran\u0163ei la Bucure\u015fti)<\/p>\n

Acum nu mai erau doi st\u0103p\u00e2ni \u00een Ro\u00adm\u00e2\u00adnia, ci unul singur: Ion Br\u0103tianu. Dinastia de Arge\u015f biruise cu totul pe cea de Sigmaringen. Ion I. C. Br\u0103tianu r\u0103m\u00e2nea st\u0103p\u00e2nul, singurul \u015fi absolutul st\u0103p\u00e2n al unei \u0163\u0103ri, care avea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 r\u0103bdare.<\/em>(Nicolae Iorga, dezmo\u015ftenirea lui Carol al II-lea \u00een 1927 de c\u0103tre regele Ferdinand)<\/p>\n

\u201c…el niciodat\u0103 nu m-a considerat ca o cantitate neglijabil\u0103; pentru el eu contam. Dac\u0103 spun c\u0103 am \u00eencercat, de atunci, simpatie pentru el, aceasta va fi exagerat, dar era un om care nu putea s\u0103 treac\u0103 neobservat. El se str\u0103duia s\u0103 plac\u0103, era t\u00e2n\u0103r, inteligent, clarv\u0103z\u0103tor \u015fi, de la \u00eenceput, foarte apreciat de Regele Carol I. Era, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een Br\u0103tianu ceva dominator, care trezea o oarecare team\u0103\u201d.<\/em>
\n(Regina Maria)<\/p>\n

Ion I. C. Br\u0103tianu nu a fost om politic sau de stat, pur \u015fi simplu, nici m\u0103car numai om politic reprezentativ sau un mare om politic, el a dep\u0103\u015fit limitele omului de voca\u0163ie, devenind un geniu politic, la fel ca p\u0103rintele s\u0103u.<\/em>
\n(Anastasie Iordache, istoric)
\n[\/pullquote]<\/p>\n

Dup\u0103 lec\u0163ii luate \u00een familie, mai \u00eent\u00e2i cu mama sa \u015fi apoi cu o institutoare din Elve\u0163ia de la care lua lec\u0163ii de desen, pian \u015fi religie \u00een limbile francez\u0103 \u015fi german\u0103, Ionel Br\u0103\u00adtianu absolv\u0103 cursul primar tot acas\u0103, cu un profesor care se deplaseaz\u0103 la Florica, venind de la Pite\u015fti. P\u0103rin\u0163ii se mut\u0103, \u00een 1876, la Bucure\u015fti \u015fi el urmeaz\u0103 cursu\u00adrile Colegiului Na\u0163ional Sf. Sava, ob\u0163in\u00e2nd bacalaureatul \u00een 1882. Se ilustreaz\u0103 la matematic\u0103 \u015fi literatur\u0103 \u015fi, din 1883, pleac\u0103 la Paris pentru continuarea studiilor, p\u0103r\u00e2nd c\u0103 se \u00eendreapt\u0103 – ca student la \u015ecoala Politehnic\u0103 \u015fi apoi la \u015ecoala de Poduri \u015fi \u015eosele – c\u0103tre o carier\u0103 inginereasc\u0103.<\/p>\n

Ob\u0163ine o diplom\u0103 de inginer \u00een 1889 \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u015fi o licen\u0163\u0103 \u00een mate\u00admatici la Sorbona. E\u015fueaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een dou\u0103 tentative, iar \u00een vara anului 1889 se \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103. Peste pu\u0163in timp, \u00eel reg\u0103\u00adsim inginer clasa 3-a la C\u0103ile Ferate Rom\u00e2ne, sub conducerea marelui inginer Anghel Saligny. S-a spus mai t\u00e2rziu depre Ionel Br\u0103tianu c\u0103 era un inginer submediocru, \u00een ciuda faptului c\u0103 i se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 responsabilit\u0103\u0163i destul de importante. Spre exemplu, \u00een 1891, el r\u0103spundea de problemele tehnice ale c\u0103ilor ferate din Moldova.<\/p>\n

\u00cen orice caz, \u00een 1895, abandoneaz\u0103 ingineria \u015fi intr\u0103 \u00een politic\u0103, devenind membru al Partidului Na\u0163ional Liberal \u015fi, din acela\u015fi an, deputat de Gorj. Nu este niciun secret pentru nimeni c\u0103 tradi\u0163ia li\u00adberal\u0103 a familiei \u015fi numele tat\u0103lui s\u0103u au reprezentat un mare atu \u00een cariera sa politic\u0103, dar nu era un atu nemeritat.<\/p>\n

\u00cen 1909, este ales pre\u015fedinte al PNL, calitate pe care o p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1927, \u015fi care-i va permite s\u0103 ocupe, \u00een acest interval de 18 ani, de cinci ori func\u0163ia de prim-ministru, afl\u00e2ndu-se la putere mai bine de 11 ani: 1909-1911, 1914-1918, 1918-1919, 1922-1926 \u015fi \u00een 1927 timp de cinci luni. Concomitent, a ocupat, de multe ori \u00een propriul s\u0103u guvern, \u015fi alte func\u0163ii ministeriale: ministru al Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale, ministru al Afacerilor Externe, ministru de Interne.<\/p>\n

Moartea lui Ion I. C. Br\u0103tianu, \u00een noiembrie 1927, a fost o mare surpriz\u0103 pentru toat\u0103 lumea, fiindc\u0103 liderul liberal nu suferea de vreo boal\u0103 grav\u0103. Pe 18 noiembrie a avut un acces de febr\u0103 puternic\u0103, \u00eenso\u0163it de sufocare, \u015fi i s-a diagnosticat o amigdalit\u0103 acut\u0103. Tratamentul chi\u00ad- rurgical, de\u015fi ales de conclavul celor\u00a0 mai buni medici din \u0163ar\u0103, nu a fost \u00eens\u0103 eficace. Infec\u0163ia s-a propagat \u00een s\u00e2nge, nu a mai putut fi controlat\u0103 \u015fi prim-ministrul a murit pe data de 24 noiembrie 1927.<\/p>\n

Ca \u015fi \u00een cazul fostei guvern\u0103ri liberale de 12 ani, dintre 1876-1888, \u015fi guvernarea lung\u0103 a lui Ionel Br\u0103tianu, cu \u00eencepere din 1909, a sf\u00e2r\u015fit prin a obosi opinia public\u0103. Ea a fost \u00eens\u0103 justificat\u0103 prin calit\u0103\u0163ile \u015fi clarviziunea omului politic, extrem de vizibile \u015fi care i-au adus un mare capital politic \u00een timpul primei conflagra\u0163ii mondiale.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se \u015ftie, liberalii erau partizanii alian\u0163ei cu puterile Antantei, spre deosebire de conservatori, adep\u0163i ai neutralit\u0103\u0163ii ori ai alian\u0163ei cu Puterile Centrale, potrivit dorin\u0163ei b\u0103tr\u00e2nului Carol I. Dup\u0103 moartea acestuia din urm\u0103, \u00een 1914, balan\u0163a s-a \u00eenclinat net \u00een favoarea op\u0163iunii liberale.<\/p>\n

Evolu\u0163ia defavorabil\u0103 a r\u0103zboiului a dus \u00eens\u0103 la refugierea Guvernului rom\u00e2n la Ia\u015fi, iar Ionel Br\u0103tianu a cedat, \u00een ianu\u00ada\u00adrie 1918, func\u0163ia de prim-ministru gene\u00ad-ralului Alexandru Averescu. Peste dou\u0103 luni, \u015feful oficial al Guvernului va deveni conservatorul Alexandru Marghiloman, simpatizant al Puterilor Centrale de ocupa\u0163ie. Ionel Br\u0103tianu a apreciat cu \u00een\u0163elepciune c\u0103, \u00een pacea for\u0163at\u0103 pe care Puterile Centrale aveau s-o impun\u0103 Rom\u00e2niei, conservatorii aveau \u015fansa ob\u0163inerii unor condi\u0163ii mai favorabile.<\/p>\n

C\u00e2nd soarta r\u0103zboiului s-a \u00eentors, dup\u0103 victoriile de la M\u0103r\u0103\u015fti \u015fi Oituz, Ionel Br\u0103tianu s-a re\u00eentors la guvernare \u015fi a denun\u0163at tratatul impus de Puterile Centrale. Preval\u00e2ndu-se de faptul c\u0103 Parlamentul rom\u00e2n nu a validat niciodat\u0103 acest tratat impus de un regim de ocupa\u0163ie, el a reu\u015fit, cu mari eforturi, ca \u015fef al delega\u0163iei rom\u00e2ne la Congresul de la Paris, s\u0103 conving\u0103 marile puteri, deloc binevoitoare la \u00eenceput, de legitimitatea revendic\u0103rilor teritoriale rom\u00e2ne\u015fti (Transilvania, Basarabia, Bucovina).<\/p>\n

Guvern\u0103rilor lui Ionel Br\u0103tianu li se datoreaz\u0103, de asemenea, marea reform\u0103 agrar\u0103 din 1921 – realizat\u0103 sub Alexandru Averescu, aliat politic, dar sus\u0163inut\u0103 \u015fi argumentat\u0103 cu energie de Ionel Br\u0103tia\u00adnu\u00a0 \u00eenc\u0103 din 1913 -, av\u00e2ntul \u015fi modernizarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei Mari, \u00een conformitate cu doctrina economic\u0103 liberal\u0103 \u201cprin noi \u00een\u015fine\u201d, precum \u015fi Constitu\u0163ia din 1923, care prevedea recunoa\u015fterea drepturilor minorit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Martori a dou\u0103 ten\u00addin\u0163e opuse, una de a mitiza \u015fi alta de a devaloriza tot ce este rom\u00e2nesc, se cuvine s\u0103 ne aducem aminte de persona\u00adlit\u0103\u0163ile cultu\u00adrii noastre, din toate domeniile – litera\u00adtur\u0103, art\u0103, filosofie, \u015ftiin\u0163\u0103, medicin\u0103, politic\u0103, sport etc. – care, prin opera lor, au f\u0103cut posibil desti\u00adnul european al rom\u00e2nilor din zilele noastre. […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":19708,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[525],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2013\/08\/Ion-IC-Bratianu-portret.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-57R","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19707"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19707"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19707\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/19708"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19707"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19707"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19707"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}