Nu m\u0103 num\u0103r printre aceia care sunt convin\u015fi c\u0103 lumea occidental\u0103 va pieri pe limba ei \u015fi \u00eenc\u0103 \u00eentr-un timp foarte scurt de acum \u00eenainte. Nu m\u0103 \u00eencred nici \u00een vocile care anun\u0163\u0103, pe tonalit\u0103\u0163i \u00eenalte, \u201ccucerirea\u201d Canadei de c\u0103tre imigran\u0163i care n-au nici \u00een clin, nici \u00een m\u00e2nec\u0103 cu valorile canadiene.<\/p>\n
Sunt sigur \u00eens\u0103 c\u0103 lumea occidental\u0103, din care b\u0103tr\u00e2na Europ\u0103 \u015fi America de Nord fac parte deopotriv\u0103, traverseaz\u0103 o criz\u0103 moral\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. Din aceast\u0103 criz\u0103 putem ie\u015fi mai puternici, imuni la viru\u015fii sociali de tot felul sau cu sistemul imunitar \u015fubrezit \u015fi vulnerabili la bolile modernit\u0103\u0163ii. Una dintre aceste boli este, f\u0103r\u0103-ndoial\u0103, relativizarea no\u0163iunilor de bine \u015fi de r\u0103u.<\/p>\n
Ast\u0103zi, aproape c\u0103 nu ne mai d\u0103m sea\u00adma dac\u0103 a consuma marijuana este un lucru bun sau unul r\u0103u, dac\u0103 a face \u015fi a desface c\u00e2teva c\u0103snicii este ceva normal sau ceva anormal sau dac\u0103 a lucra p\u00e2n\u0103 la 40 de ani \u00eentr-un d\u00e9panneur, pentru ca la 41 de ani s\u0103-\u0163i dai seama c\u0103 vrei s\u0103 dai la medicin\u0103 \u0163ine de firescul lucrurilor sau denot\u0103 imaturitate.<\/p>\n
G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 doar c\u0103 toate aceste \u201cdileme\u201d ale zilelor noastre erau consi\u00adderate cel pu\u0163in excentricit\u0103\u0163i \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva de\u00adcenii, atunci c\u00e2nd a ap\u0103rut \u015fi s-a consolidat con\u00adceptul de welfare (politica social\u0103 pentru ajutorarea defavoriza\u0163ilor). Bun\u0103starea de acum s-a cl\u0103dit prin munc\u0103, disciplin\u0103 \u015fi responsabilitate, acestea nefiind v\u0103zute, de c\u0103tre genera\u0163iile anterioare, ca incompatibile cu traiul lini\u015ftit \u015fi prosper.<\/p>\n
\u00cen Qu\u00e9becul actual, ai senza\u0163ia c\u0103 se inventeaz\u0103 dezbateri publice pentru a \u0163ine mintea oamenilor ocupat\u0103 cu pseudo-probleme. O persoan\u0103 care a sim\u0163it pe propria piele ce \u00eenseamn\u0103 absurditatea unui regim totalitar are o altfel de percep\u0163ie asupra normalit\u0103\u0163ii sociale. C-o fi bun\u0103, c-o fi rea, aceast\u0103 percep\u0163ie r\u0103m\u00e2ne la aprecierea majorit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103 nu po\u0163i s\u0103 nu te \u00eentrebi de ce unii \u0163in mor\u0163i\u015f s\u0103 schimbe ceea ce s-a dovedit func\u0163ional.<\/p>\n
Vorbeam recent cu un profesor universitar de origine african\u0103 care a cunoscut ororile unei dictaturi \u00eenainte de a se stabili \u00een Qu\u00e9bec, cu aproape 30 de ani \u00een urm\u0103, despre dezbaterile majore din socie\u00adtatea \u00een care a ales s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Profesorul era intrigat de faptul c\u0103 nu\u00adm\u0103\u00adrul copiilor l\u0103sa\u0163i de pro\u00adpriii p\u0103\u00adrin\u0163i \u00een grija statului cre\u015fte \u00eengrijor\u0103tor, \u00een vreme ce opinia public\u0103 prefer\u0103 cancanul, mondenit\u0103\u0163ile \u015fi discu\u0163iile sterile despre ap\u0103rarea unor drepturi care, de fapt, nu au fost niciodat\u0103 \u00eenc\u0103lcate.<\/p>\n
De c\u00e2nd m\u0103 aflu aici, am constatat, la r\u00e2ndu-mi, c\u0103 o tem\u0103 precum \u201cmasculinism versus feminism\u201d suscit\u0103 mai mult interes \u00een r\u00e2ndurile opiniei publice \u015fi al autorit\u0103\u0163ilor de tot felul dec\u00e2t cauzele \u00eenmul\u0163irii familiilor monoparentale. Aban\u00addonul \u015fcolar, dependen\u0163a de stupefiante, sinuciderile (am aflat cu stupoare c\u0103, \u00een Qu\u00e9bec, la un interval de 17 minute, un om \u00ee\u015fi pune cap\u0103t zilelor) \u015fi vio\u00adlen\u0163a conjugal\u0103 sunt efectele pier\u00adde\u00adrii valorilor care au constituit funda\u0163ia socie\u00adt\u0103\u00ad\u0163ilor libere \u015fi democratice.<\/p>\n
Lumea occidental\u0103 este puternic lovit\u0103 de o criz\u0103 moral\u0103, nicidecum de una economic\u0103, a\u015fa cum \u00eencearc\u0103 unii s\u0103 ne conving\u0103.<\/p>\n
Mai nou, se discut\u0103 cu pasiune despre \u201cnecesitatea\u201d explic\u0103rii \u00een gr\u0103dini\u0163e a no\u0163iunii de cuplu de acela\u015fi sex. Asta \u00een timp ce num\u0103rul copiilor care nu mai respect\u0103 regulile elementare de polite\u0163e cre\u015fte alarmant. O profesoar\u0103 \u00eemi spunea deun\u0103zi, cu o grimas\u0103 de dezgust, c\u0103 doi dintre studen\u0163ii ei care au sus\u0163inut o prezentare \u00een fa\u0163a clasei se sc\u0103rpinau \u00een zona inghinal\u0103 \u00een timp ce le vorbeau colegilor. Este vorba de adul\u0163i cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 22 \u015fi 25 de ani… Pute\u0163i vedea ca\u00adzuri asem\u0103n\u0103toare dac\u0103 circu\u00adla\u0163i frecvent cu mijloacele de transport \u00een comun.<\/p>\n
\u00cen urm\u0103 cu ani (nu mul\u0163i), familia, \u015fcoala \u015fi chiar vecinii erau factori de control social. Co\u00adpilul, adolescentul sau t\u00e2n\u0103rul nu-\u015fi putea permite orice \u00een public, pentru c\u0103 i se atr\u0103gea imediat aten\u0163ia asupra conduitei lui inadecvate. Ast\u0103zi, tuturor le este tea\u00adm\u0103 s\u0103 o fac\u0103. P\u0103rin\u0163ii le \u00eeng\u0103duie aproape orice propriilor copii, dintr-un sentiment de vinov\u0103\u0163ie fa\u0163\u0103 de ei, cauzat \u00een principal de lipsa de timp, iar la \u015fcoal\u0103 profesorii sunt teroriza\u0163i cu regulamente draconice, parc\u0103 special create pentru a-i sanc\u0163iona pe dasc\u0103li, nicidecum pentru a preveni \u015fi corecta comportamen\u00adte deviante.<\/p>\n
Consecin\u0163a acestor realit\u0103\u0163i neb\u0103gate \u00een seam\u0103 va fi vizibil\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva ani de acum \u00eencolo. Diferen\u00ad\u0163ele sociale se vor accentua \u00een loc s\u0103 se diminueze, cei bine educa\u0163i \u015fi \u0163inu\u0163i sub control<\/p>\n
de propriile familii vor crea caste socio-profesio-nale, se vor izola \u00een cartierele, birourile \u015fi restaurantele lor \u015fi vor conduce mase de oameni neinstrui\u0163i \u015fi u\u015for manipulabili. Oare acesta este viitorul pe care ni-l dorim \u00een \u201clumea civilizat\u0103\u201d?<\/p>\n
Poate c\u0103 \u00eentre dou\u0103 dezbateri despre rolul castorilor \u015fi al veveri\u0163elor \u00een aglo\u00admer\u0103rile urbane ar trebui s\u0103 ne mai arunc\u0103m pri\u00advirea \u015fi asupra propriilor familii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu m\u0103 num\u0103r printre aceia care sunt convin\u015fi c\u0103 lumea occidental\u0103 va pieri pe limba ei \u015fi \u00eenc\u0103 \u00eentr-un timp foarte scurt de acum \u00eenainte. Nu m\u0103 \u00eencred nici \u00een vocile care anun\u0163\u0103, pe tonalit\u0103\u0163i \u00eenalte, \u201ccucerirea\u201d Canadei de c\u0103tre imigran\u0163i care n-au nici \u00een clin, nici \u00een m\u00e2nec\u0103 cu valorile canadiene. Sunt sigur \u00eens\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":17411,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[22],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2012\/11\/George-Radulescu.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-5Fw","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21794"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21794"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21794\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17411"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}