{"id":21863,"date":"2014-09-22T13:33:16","date_gmt":"2014-09-22T17:33:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=21863"},"modified":"2014-09-22T13:33:16","modified_gmt":"2014-09-22T17:33:16","slug":"savantul-stefan-odobleja-precursorul-ciberneticii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2014\/09\/22\/savantul-stefan-odobleja-precursorul-ciberneticii\/","title":{"rendered":"Savantul \u015etefan Odobleja, precursorul ciberneticii"},"content":{"rendered":"

\"Stefan<\/a>I-a fost dat lui \u015etefan Odobleja, marele precursor al ciberneticii – cu un deceniu \u00eenaintea lui Norbert Wiener – s\u0103 nu cunoasc\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii gloria ce i se cuvenea, din cauza unor \u00eenl\u0103n\u0163uiri nefe\u00adricite de evenimente care au \u00eempiedicat receptarea la vreme a ideilor sale revolu\u00ad\u0163ionare.<\/p>\n

S-a n\u0103scut la 13 octombrie 1902, \u00een satul Valea Izvorului – \u00een prezent \u015etefan Odobleja – din jude\u0163ul Mehedin\u0163i, \u00eentr-o familie de \u0163\u0103rani s\u0103raci \u015fi f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de carte. Dup\u0103 \u015fcoala primar\u0103, absolvit\u0103 \u00een satul natal, a urmat liceul Traian, din Turnu Severin \u015fi apoi Facultatea de medicin\u0103 din Bucure\u015fti, sec\u0163ia militar\u0103. A ob\u00ad\u0163inut licen\u0163a de medic \u015fi a profesat \u00een mediul militar, \u00een garnizoanele din Br\u0103ila, Turnu Severin, Lugoj, Lipcani, Dorohoi, Turda, T\u00eergovi\u015fte, Cernavod\u0103, Bucure\u015fti \u015fi Dej, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u015feasc\u0103, aidoma confra\u0163ilor s\u0103i de profesie, s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 pragul unei s\u0103r\u0103cii care \u00eei era, din nefericire, familiar\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. A parti-ci\u00adpat la al Doilea R\u0103zboi Mondial ca medic de regiment \u015fi \u015fef de ambulan\u0163\u0103.<\/p>\n

A ie\u015fit la pensie imediat dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi a tr\u0103it ca pensionar \u00eentr-o cas\u0103 modest\u0103, p\u00e2n\u0103 la moarte, \u00een 1978.<\/p>\n

Adev\u0103rata sa via\u0163\u0103 se situa \u00eens\u0103 dincolo de profesie \u015fi de modestia traiului s\u0103u cotidian. Ambi\u0163iile sale erau mari, dar ele se raportau la \u015ftiin\u0163\u0103. Era, \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e, un adev\u0103rat savant, care a meditat, a g\u00e2ndit \u015fi a depus un volum de mun\u00adc\u0103 imens. Lucr\u0103rile lui num\u0103r\u0103 circa 50 de mii de pagini, r\u0103mase, \u00een marea lor majoritate, inedite. Personalitatea sa pare \u00eenrudit\u0103 cu cea a marelui scriitor portu\u00adghez Fernando Pessoa (1888-1935), care a tr\u0103it toat\u0103 via\u0163a \u00eentr-o condi\u0163ie obscur\u0103, de mic slujba\u015f, dar care a l\u0103sat mo\u015ftenire culturii portugheze o oper\u0103 impun\u0103toare, descoperit\u0103 abia dup\u0103 moartea sa.<\/p>\n

\u00cen 1929, \u015etefan Odobleja a publicat lucrarea Metod\u0103 de transonan\u0163\u0103 toracic\u0103 (un studiu profesional), iar \u00een 1932, \u00een limba francez\u0103, la Paris, La phonoscopie, care a fost distins\u0103 cu premiul \u201cGeneral Doctor Papiu Alexandru\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1937, a avut loc la Bucure\u015fti Congresul Inter\u00adna\u00ad\u0163ional de Medicin\u0103 Militar\u0103, la care \u015etefan Odobleja a prezentat o lucrare tot despre fonoscopie. De asemenea, printr-o bro\u00ad\u015fur\u0103, anun\u0163a apropia\u00adta apari\u0163ie a unei alte lu\u00adcr\u0103ri \u00een limba francez\u0103 \u015fi d\u0103dea informa\u0163ii succinte, dar pertinente, despre con\u0163i\u00adnutul \u015fi ideile ei majore. Era vorba despre lucrarea sa fundamental\u0103, cea care i-a adus o celebritate postum\u0103, publicat\u0103 la Lugoj, cu copyrightul editurii franceze Maloine, din Paris: Psychologie consonantiste (vol. 1, 1938, vol. 2, 1939), \u00eensum\u00e2nd 900 de pagini. Mai multe exem\u00adplare din aceast\u0103 lucrare au fost expediate de autorul ei la marile biblioteci din Europa, Asia \u015fi America, precum \u015fi unor savan\u0163i \u015fi cercet\u0103tori reputa\u0163i din lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Autorul considera aceste dou\u0103 volume ca fiind doar o introducere \u00eentr-un subiect mult mai vast – un tratat de psihologie – c\u0103ruia el inten\u0163iona s\u0103-i consacre \u00eentre 20 \u015fi 30 de volume.<\/p>\n

Izbucnirea r\u0103zboiului a \u00eempiedicat circula\u0163ia lucr\u0103rii, c\u0103ci editura francez\u0103 nu a mai fost \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-i asigure difu\u00adzarea. Dar chiar \u015fi a\u015fa, Psychologie consonantiste ajunsese totu\u015fi s\u0103 fie accesibil\u0103 multor spe\u00adcia\u00adli\u015fti, c\u0103rora le fusese trimis\u0103 prin po\u015ft\u0103. Ecourile au fost \u00eens\u0103 minime. Doar dou\u0103 articole s-au scris despre ea, unul publicat \u00een Statele Unite \u015fi cel\u0103lalt \u00een Rom\u00e2nia. Cu totul insuficient pentru a pune \u00een lumin\u0103 ideile novatoare ale savantului rom\u00e2n, care punea bazele teore-tice ale unei noi \u015ftiin\u0163e, al c\u0103rei nume, ciber\u00adnetica, va fi propus zece ani mai t\u00e2rziu de Norbert Wiener.<\/p>\n

\u00cen Psihologia consonantic\u0103 se vorbea pentru prima dat\u0103 despre feed-back – r\u0103spunsul \u015fi capacitatea de autoreglare a unui sistem viu la ac\u0163iunea unui set de informa\u0163ii venite din afar\u0103. Feed-back-ul -\u00een termenii lui \u015etefan Odobleja, \u201cleg\u0103tura reversibil\u0103 (conexiunea invers\u0103) \u00een func\u0163io\u00adnarea sistemelor vii\u201d – era conside\u00adrat ca fiind o lege universal\u0103, dar lumea \u015ftiin\u0163i\u00adfic\u0103 nu era \u00eenc\u0103 preg\u0103tit\u0103, \u00een ajunul \u015fi apoi \u00een contextul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, s\u0103 sesizeze importan\u0163a practic\u0103 a acestui postulat teoretic. I-a revenit savantului american Norbert Wiener \u015fansa s\u0103 demonstreze, plec\u00e2nd de la ideile lui \u015etefan Odobleja ori redesco\u00adperind pe cont propriu \u201cconexiunea invers\u0103\u201d, marile posibilit\u0103\u0163i tehnologice care se deschideau prin aplicarea ei. Matematician de mare reputa\u0163ie, Norbert Wiener a primit, \u00een timpul r\u0103zboiului, misiunea s\u0103 automatizeze tirul artileriei de pe avioanele americane. El a construit un aparat care reac\u0163iona automat, declan\u015f\u00e2nd \u015fi regl\u00e2nd tirul pieselor de artilerie aflate la bordul avionului la primirea unor informa\u0163ii din afar\u0103 (din spa\u0163iul aerian) ca, de exemplu, prezen\u0163a unor avioane inami\u00adce \u00een raza lui de ac\u0163iune. Cartea pe care a publicat-o \u00een 1948, Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine, i-a adus celebritatea \u015fi totodat\u0103 titlul onorific de \u00eentemeietor al ciberneticii, o \u015ftiin\u0163\u0103 care se aplic\u0103 \u00een numeroase domenii (ingineria, sistemele de control, informatica, neurologia, psihologia, biologia, organizarea social\u0103).<\/p>\n

\u00cen timp ce, aflat sub ceruri mai cle\u00admente, Norbert Wiener lucra \u015fi aducea contribu\u0163ii remarcabile la noua \u015ftiin\u0163\u0103, tot mai la mod\u0103 \u00een Occident, \u00een Rom\u00e2nia, aflat\u0103 dincolo de Cortina de fier, ciberne-ti\u00adca era considerat\u0103 o pseudo-\u015ftiin\u0163\u0103 capitalist\u0103 \u015fi era prohibit\u0103, \u00eentruc\u00e2t regimul comunist dirijat de la Moscova nu putea accepta nicidecum preemine\u0163a american\u0103 \u00een vreun domeniu. Ca atare, nici Odobleja nu se afla \u00een gra\u0163iile regimului \u015fi c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103-\u015fi revendice – modest, dar te\u00adnace – \u00eent\u00e2ietatea \u00een descoperirea ideilor fondatoare ale ciberneticii, nu numai c\u0103 a fost descurajat s\u0103 continue, dar a fost pus \u015fi sub urm\u0103rirea Securit\u0103\u0163ii. A fost boicotat, nu a putut publica nimic \u015fi a tr\u0103it cu spaima c\u0103-i vor fi confiscate cele 600 de exemplare din Psychologie consonantiste r\u0103mase \u00een posesia sa.<\/p>\n

A trebuit s\u0103 treac\u0103 mult timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi apoi din lumea \u00eentreag\u0103 s\u0103-i recunoasc\u0103 me\u00adritele incontestabile de premerg\u0103tor \u00een fondarea ciberneticii. \u00cen august 1978, c\u00e2nd savantul rom\u00e2n era \u0163intuit la pat de boala ce avea s\u0103-l r\u0103pun\u0103 \u00een mai pu\u0163in de o lun\u0103 (la 4 septembrie), s-a \u0163inut la Amster\u00addam un Congres interna\u0163ional de cibernetic\u0103 \u015fi sisteme, cu prilejul celei de a 30-a anivers\u0103ri de la apari\u0163ia ciberneticii prin lucrarea citat\u0103 a lui Norbert Wiener. Un delegat rom\u00e2n, inginerul Stelian Bajureanu, a prezentat \u00een numele lui \u015etefan Odobleja lucrarea acestuia, ap\u0103rut\u0103 chiar \u00een acel an, 1978, Diversitate \u015fi unitate \u00een cibernetic\u0103, unde erau repertoriate ideile din Psychologie consonantiste. Participan\u0163ii au fost surprin\u015fi \u015fi at\u00e2t de impresiona\u0163i \u00eenc\u00e2t, de\u015fi congresul se desf\u0103\u015fura sub titulatura 30 de ani de la \u00eentemeierea ciberneticii, \u00een sal\u0103 s-a scandat 40 de ani de la \u00eentemeirea ciberneticii.<\/p>\n

\u00cen 1982 a ap\u0103rut prima edi\u0163ie rom\u00e2\u00adneasc\u0103 a c\u0103r\u0163ii din 1938, iar \u00een 1990, \u015ete\u00adfan Odobleja a fost numit post-mortem membru al Academiei. Totul a venit \u00eens\u0103 mult prea t\u00e2rziu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

I-a fost dat lui \u015etefan Odobleja, marele precursor al ciberneticii – cu un deceniu \u00eenaintea lui Norbert Wiener – s\u0103 nu cunoasc\u0103 \u00een timpul vie\u0163ii gloria ce i se cuvenea, din cauza unor \u00eenl\u0103n\u0163uiri nefe\u00adricite de evenimente care au \u00eempiedicat receptarea la vreme a ideilor sale revolu\u00ad\u0163ionare. S-a n\u0103scut la 13 octombrie 1902, \u00een satul […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":21864,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[525],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2014\/09\/Stefan-Odobleja-timbru.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-5GD","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21863"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21863"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21863\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/21864"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21863"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21863"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21863"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}