{"id":254,"date":"2005-03-28T00:00:00","date_gmt":"2005-03-28T00:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=254"},"modified":"2005-03-28T00:00:00","modified_gmt":"2005-03-28T00:00:00","slug":"ce-fou-de-platonov-sau-utopia-utopiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2005\/03\/28\/ce-fou-de-platonov-sau-utopia-utopiei\/","title":{"rendered":"\u00abCe fou de Platonov\u00bb sau utopia utopiei"},"content":{"rendered":"

\u00abCe fou de Platonov, asa cum il imaginez acum, si asa cum va fi pe scena in curand, este un portret al tineretii: a lui Cehov, a mea, a interpretilor. Un portret de grup cu tineri artisti si intelectuali care trebuie sa lupte cu lipsa de idealuri a timpurilor lor, cu dispretul puternicilor zilei fata de cultura si de cunoastere si care nu vor sa recunoasca renuntarea predecesorilor lor.\u00bb Aceasta este introducerea pe care Cristina Iovita o face noii sale piese, care va fi pusa in scena intre 29 martie si 16 aprilie 2005, la Teatrul Prospero.
\n\tCoincidenta sau acut simt de observatie, putem sa numim oricum, cert este ca piesa Cristinei vine in momentul cel mai potrivit. Cand o societate permite puternicilor zilei despre care vorbeste regizoarea (recte, guvernul liberal) sa renunte la educatia culturala si artistica pe motivul dirijarii dupa legile economiei de piata, cand artistii mor literalmente de foame daca nu spala vesela in restaurante, cand maselor li se toarna subcultura pe gat in cantitati pantagruelice, cand improvizatia si amatorismul sunt promovate la nivel de politica de stat, demersul Cristinei ni se pare o necesitate.
\n\tMulti se vor intreba, cunoscand-o pe Cristina si stiindu-l pe Cehov, care ar putea fi legatura intre cei doi. M-am intrebat si eu si nu reusesc sa-mi depasesc o jumatate de raspuns: Cristina, indiferent de tendinte de cartier, de umori de mase sau de sprancene frumoase, nu renunta la valoare. Stie unde sa o gaseasca, stie cum sa o cuprinda in palme si sa ne-o arate. A doua jumatate a raspunsului o voi afla vizionandu-i spectacolul.
\n\tRusia la sfarsitul secolului XIX, intr-un orasel de provincie. Ca in fiecare vara, o mica societate de vecini si prieteni, aristo-crati si intelectuali, se reuneste la tanara vaduva Anna Petrovna. Multi dintre ei, in timpul studiilor universitare, erau adepti ai socialismului utopic si militanti pentru cauza progresului social, toti eroi capabili sa schimbe fata lumii. Platonov facea parte dintre acestia. Tanar aristocrat ruinat, devenit invatator dintr-un spirit de revolta vizavi de tatal sau mort si de societatea pe care o considera abjecta. El sufera in mijlocul societatii in care este obligat sa traiasca, o societate pierduta in datorii, lenesa, fara teluri, si fara speranta, care isi ineaca deceptia in vodca, in jocuri de noroc si intrigi amoroase, substitute artificale ale unei existente lipsite de orice sens.
\nCalinic Toropu<\/p>\n

\u00abCe fou de Platonov\u00bb, de Anton Cehov
\nIntre 29 martie si 16 aprilie,
\nde marti pana sambata, la ora 20:00
\nAdaptarea si regia: Cristina Iovita
\nCu: Marcelo Arroyo, Charles Baillargeon, Charles Bender, Vincent C\u00f4t\u00e9, Marina Egorova, Sharon Ibgui, Brigitte Pogonat, M\u00e9lanie Ricard, Pierre-\u00c9tienne Rouillard
\nAsistenta de regie: Laurie-Anne Sansregret
\nDecor, costume si accesorii: Fruzsina Lanyi (bravo pentru costumele din La parlerie!), asistata de M\u00e9lina Dupin Girod
\nLumini: Anne-Catherine Simard Deraspe
\nMuzica: Beno\u00eet Rolland
\nTh\u00e9\u00e2tre Prospero, 1371, rue Ontario Est
\nwww.laveillee.qc.ca, (514) 526-6582<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00abCe fou de Platonov, asa cum il imaginez acum, si asa cum va fi pe scena in curand, este un portret al tineretii: a lui Cehov, a mea, a interpretilor. Un portret de grup cu tineri artisti si intelectuali care trebuie sa lupte cu lipsa de idealuri a timpurilor lor, cu dispretul puternicilor zilei fata […]<\/p>\n","protected":false},"author":21,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[381],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-46","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/254"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/21"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=254"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/254\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}