Statul rom\u00e2n a declan\u0219at o campanie de str\u00e2ngere de fonduri pentru a putea p\u0103stra \u00een Rom\u00e2nia lucrarea Cumin\u021benia p\u0103m\u00e2ntului, realizat\u0103 de Constantin Br\u00e2ncu\u0219i. Suma care trebuie str\u00e2ns\u0103 este de \u0219ase milioane de dolari din cele 11 milioane cerute de actuali proprietari. Pute\u021bi dona online la adresa www.brancusiealmeu.ro<\/p>\n
Cuvintele din Noul Testament \u201cniciun profet nu este bine primit \u00een \u0163ara lui\u201d se potrivesc cum nu se poate mai bine lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, genialul sculptor care a deschis noi drumuri \u00een arta european\u0103 din secolul trecut. Mu\u00adrind, el a l\u0103sat prin testament lucr\u0103rile sale din atelier mo\u015ftenire Rom\u00e2niei, dar guvernul comunist al vremii (din anii \u201850) le-a refuzat cu dispre\u0163. Ele erau, a\u015fa zic\u00e2nd, expresia unei arte burgheze \u015fi formaliste!<\/p>\n
S-a n\u0103scut la 19 februarie 1876, \u00een satul Hobi\u0163a (Gorj) din Oltenia, \u00eentr-o familie de \u0163\u0103rani s\u0103raci. Nu l-ar fi a\u015fteptat un alt destin dec\u00e2t cel umil al p\u0103rin\u00ad\u0163ilor \u015fi fra\u0163ilor lui, dac\u0103 n-ar fi manifestat \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, pe l\u00e2ng\u0103 un talent deosebit \u00een sculptarea lemnului, \u015fi o mare \u015fi precoce independen\u0163\u0103. La 11 ani p\u0103r\u0103\u00adsise deja satul natal \u015fi lucra la Slatina, \u00eentr-un atelier de boiangerie. Timp de al\u0163i \u015fapte ani, a muncit ca servitor \u00eentr-o cas\u0103 public\u0103 din Craiova. La v\u00e2rsta de 18 ani este remarcat pentru una dintre primele sale lucr\u0103ri, o vioar\u0103, de un industria\u015f care-l ajut\u0103 s\u0103 se \u00eenscrie la \u015ecoala de arte \u015fi meserii din Craiova. O absolv\u0103 cu str\u0103lucire \u00een 1898 \u015fi \u00ee\u015fi continu\u0103 studiile la \u015ecoala de Belle-Arte din Bucure\u015fti. Termin\u0103 \u00een 1902 \u015fi aceast\u0103 \u015fcoal\u0103, echivalentul unei facult\u0103\u0163i de arte plastice, dob\u00e2ndind o solid\u0103 forma\u0163ie academic\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1904, \u00eel g\u0103sim student \u00een Germania, la M\u00fcnchen, dar dup\u0103 \u015fase luni pleac\u0103 pe jos (\u015fi, doar pe o scurt\u0103 por\u0163iune, cu trenul) \u00een Fran\u0163a, la Paris, unde \u00ee\u015fi aprofundeaz\u0103 studiile artistice la \u00c9cole de beaux arts (1905-1906) \u015fi se \u00eemprietene\u015fte cu unii dintre cei mai importan\u0163i arti\u015fti avangardi\u015fti ai vremii (Guillaume Apollinaire, Fernand L\u00e9ger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp, Tristan Tzara).<\/p>\n
\u00cen 1906, c\u00e2nd Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u00ee\u015fi \u00eentrerupe studiile din cauz\u0103 c\u0103 atinse\u00adse limita de v\u00e2rst\u0103, Auguste Rodin, aflat \u00een culmea gloriei, la 66 de ani, \u00eel invit\u0103 \u00een atelierul s\u0103u, ca s\u0103 fac\u0103 parte din echipa lui de tineri colaboratori, care efectuau diferite opera\u0163ii tehnice legate de finisa\u00adrea statuilor realizate de el. Dup\u0103 o lun\u0103 \u00eens\u0103, Br\u00e2ncu\u015fi se separ\u0103 de Rodin, pe care-l admira profund, dar \u00een vecin\u0103tatea c\u0103ruia sim\u0163ea c\u0103 nu poate evolua \u00een sensul dorit de el. Este momentul \u00een care el pronun\u0163\u0103 faimoasele cuvinte \u201dLa umbra marilor copaci nu cre\u015fte nimic\u201d.<\/p>\n
Br\u00e2ncu\u015fi este \u015fi el debitor unor izvoare str\u0103vechi – cel al artei populare rom\u00e2ne\u015fti, mai \u00eent\u00e2i – \u015fi unor influen\u0163e venite din arta african\u0103 \u015fi mediteranean\u0103. Iar \u00een ce prive\u015fte realitatea, el are o concep\u0163ie care se apropie de filosofia platonician\u0103 a lucrului \u00een sine. Dar metaboliz\u00e2nd toate aceste tradi\u0163ii \u015fi influen\u0163e, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi este mai ales un inovator, unul dintre cei mai importan\u0163i din arta secolului trecut. Mai t\u00e2n\u0103r cu 36 de ani dec\u00e2t Rodin, el face parte din ge\u00ad-nera\u0163ia avangardi\u015ftilor, preocupat de a g\u0103si alte rela\u0163ii \u00eentre opera de art\u0103 \u015fi realitate dec\u00e2t cele consacrate prin atot\u00adputernicul, p\u00e2n\u0103 \u00een vremea aceea, imperativ al mimesisului, al asem\u0103n\u0103rii cu modelul. E drept c\u0103, la \u00eenceputurile sale artistice, p\u00e2n\u0103 prin 1905, el respectase acest mimesis – m\u0103rturie st\u0103 bronzul intitulat Ecor\u015feu, din 1902, \u00een care expunea cu precizie minu\u0163ioas\u0103 deta\u00adliile corpului omenesc, sau c\u00e2teva busturi \u015fi portrete tratate \u00een stil tradi\u0163io\u00adnal.<\/p>\n
Dar, \u00een capitala Fran\u0163ei \u015fi \u00een contact cu ideile avangardei, evolu\u0163ia lui se \u00een\u00addep\u0103rteaz\u0103 de c\u0103r\u0103rile b\u0103tute de emulii lui Rodin. Prima lui oper\u0103 major\u0103 da\u00adteaz\u0103 din 1907: S\u0103rutul, \u00een care importante nu sunt chipul \u015fi trupul omenesc, ci \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea care transform\u0103 cele dou\u0103 trupuri \u00eentr-unul singur. Este un subiect asupra c\u0103ruia Br\u00e2ncu\u015fi va reveni de multe ori p\u00e2n\u0103 \u00een 1938, c\u00e2nd va realiza marea lucrare Poarta S\u0103rutului, de la T\u00e2rgu-Jiu, component\u0103 esen\u0163ial\u0103 a complexului care mai cuprinde Coloana infinitului \u015fi Masa t\u0103cerii.<\/p>\n
Prin S\u0103rutul, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi inaugureaz\u0103 o oper\u0103 pus\u0103 sub semnul c\u0103ut\u0103rii st\u0103ruitoare a unei anumite perfec\u0163iuni, care nu se refer\u0103 la aparen\u0163\u0103, la forma exterioar\u0103.<\/p>\n
\u201cEu nu sculptez o pas\u0103re, ci zborul\u201d, va spune el mai t\u00e2rziu, \u00een raport cu un alt subiect predilect, Pa\u00ads\u0103\u00adrea m\u0103iastr\u0103. De aici, reluarea, uneori cu varia\u0163ii minime, a subiectelor \u00een serii de lucr\u0103ri – Rug\u0103ciunea, Muzele, Pas\u0103\u00adrea m\u0103iastr\u0103, Ovoidele, Coloana infini\u00adtului – care constituie tot at\u00e2tea tentative ale sculptorului de a se apropia de ceea ce el nume\u015fte esen\u0163a lucrurilor.<\/p>\n
N.R. O variant\u0103 mai ampl\u0103 a acestui articol a ap\u0103rut \u00een Pagini Rom\u00e2ne\u0219ti \u00een martie, 2014.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Statul rom\u00e2n a declan\u0219at o campanie de str\u00e2ngere de fonduri pentru a putea p\u0103stra \u00een Rom\u00e2nia lucrarea Cumin\u021benia p\u0103m\u00e2ntului, realizat\u0103 de Constantin Br\u00e2ncu\u0219i. Suma care trebuie str\u00e2ns\u0103 este de \u0219ase milioane de dolari din cele 11 milioane cerute de actuali proprietari. Pute\u021bi dona online la adresa www.brancusiealmeu.ro Cuvintele din Noul Testament \u201cniciun profet nu este […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":27652,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[12],"tags":[1067,1068,1069],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/brancusi-e-al-meu.png","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/s9PoWe-brancusi","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27636"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27636\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/27652"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}