Ofelia Armasu isi dovedeste inca o data extraordinara vitalitate, realizand o noua expozitie de icoane romanesti pe sticla si lemn, al carei vernisaj a avut loc pe 8 aprilie, la Galeriile InterPallas. In ultimii doi ani, in preajma evenimentelor importante din viata crestina – de Paste sau de Craciun – artista ii invita pe romanii din Montr\u00e9al sa-si lase sufletul in voia bucuriei si a seninatatii. Icoanele sunt, spune Ofelia Armasu, ferestre deschise spre lumina adevarata a credintei.<\/p>\n
\tCate icoane ati expus de aceasta data?
\n\tToate au fost 36. Nu sunt multe, nu sunt putine. Cred ca sunt atatea cate trebuiau sa fie. Insa foarte multi din cei prezenti mi-au spus ca sunt expresive si diferite. Si asta pentru ca fiecare icoana vorbeste. Nu e vorba de o anumita trasatura de pana, de o tusa, ci de o anumita stare in care te transpune reprezentarea chipurilor sfinte.<\/p>\n
\tEste nevoie de o anumita pregatire inainte de a incepe sa pictezi icoane?
\n\tCe pot sa-ti spun este ca atunci cand pictez sunt curata. Ma trezesc dimineata si lucrez ore in sir, in care uit notiunea timpului. E o munca epuizanta, stau aplecata cate 7-8 ore asupra panzei, insa la sfarsit am o senzatie de sfarseala placuta. <\/p>\n
\tMaica Domnului din icoanele dvs. poarta straie romanesti\u2026
\n\tEu asa am crezut ca trebuie, pentru ca e cultura mea si am crezut de cuviinta sa-i pun mamei lui Dumnezeu straiele tarancii romane. E, intr-una din icoane, si Iisus imbracat intr-un caftan de domnitor; sfin-tii si ei sunt personalizati. Cred ca fiecare iconograf vine cu o interpretare proprie a erminiilor, fara insa a \u201caltera\u201d fondul crestin. <\/p>\n
\tAm remarcat cateva icoane stilizate intr-un mod aparte: au rama albastra si fond predominant albastru, iar figurile sfintilor sunt mult alungite. De asemenea, o tusa naiva mai proeminenta decat in alte lucrari.
\n\t Acele icoane de care vorbesti sunt, intr-adevar, putin diferite. Alungirea sfintilor vine dintr-o inrudire cu icoanele lui El Greco. Intr-o vara am fost in insula Creta si am vizitat o bisericuta pictata de el. M-a impresionat acest mod de reprezentare a sfintilor lui si m-a urmarit in lucrarile mele. E o alungire care determina o forma de con, o constructie piramidala indreptata spre cer, in care sfintii sunt la baza. E o icoana pe care am inceput-o de mai multe ori. Am sters-o de 3 ori. O terminam, o stergeam si apoi o luam de la capat. Cand am terminat a treia forma, am stiut ca era asa cum simteam ca trebuie sa fie.<\/p>\n
\tSpeciale sunt si ramele icoanelor. S-ar zice ca vin sa intregeasca frumusetea lor.
\n\tDa, le aleg cu multa grija. Doua dintre ele sunt dintr-un lemn mai vechi de 100 de ani. Prelucrarea lemnului e manuala si necesita o munca indelungata, insa cuiele sunt din lemn si le acord la fel de multa atentie ca si icoanelor. S-ar zice ca acestea sunt straiele pe care trebuie sa le poarte.<\/p>\n
\tVeti mai avea si alte expozitii anul acesta?
\n\tNu e inca nimic stabilit, insa as vrea sa expun icoanele si in alte comunitati romanesti, altele decat cea din Montr\u00e9al. Pentru ca e sigur ca toti cei care suntem plecati departe de tara avem nevoie, aici, cu noi, de multa credinta. Si eu tocmai asta vreau sa aduc oamenilor prin lucrarile mele: liniste in suflet. Credinta in Dumnezeu, pentru ca lumea e in schimbare. Bisericile isi schimba si ele chipul – uitati-va numai cate constructii moderne sunt – si atunci artistul trebuie sa aduca mai aproape de intelegerea publicului importanta credintei in Dumnezeu si in Maica Domnului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ofelia Armasu isi dovedeste inca o data extraordinara vitalitate, realizand o noua expozitie de icoane romanesti pe sticla si lemn, al carei vernisaj a avut loc pe 8 aprilie, la Galeriile InterPallas. In ultimii doi ani, in preajma evenimentelor importante din viata crestina – de Paste sau de Craciun – artista ii invita pe romanii […]<\/p>\n","protected":false},"author":32,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[56],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-Rt","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3315"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/32"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3315"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3315\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3315"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3315"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3315"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}