Aceast\u0103 zi nu a fost aleas\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. La nivel global, revolu\u0163ia industrial\u0103 a \u00eensemnat introducerea unor ma\u015fini \u015fi utilaje noi, care func\u0163ionau \u00eencontinuu. Se muncea \u00een condi\u0163ii grele timp de 10-16 ore pe zi, potrivit www.iww.org<\/a>. Prin urmare, spre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, clasa muncitoare a \u00eenceput s\u0103 duc\u0103 o lupt\u0103 constant\u0103 pentru a ob\u0163ine ziua de lucru de opt ore, precum \u015fi condi\u0163ii mai bune de munc\u0103 \u015fi un salariu decent.<\/p>\n \u00cen 1884, \u00een \u00eencercarea de a le face muncitorilor via\u0163a mai u\u015foar\u0103, \u00een cadrul Conven\u0163iei na\u0163ionale de la Chicago, Federa\u0163ia Organiza\u0163iilor Me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti \u015fi a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai t\u00e2rziu Federa\u0163ia American\u0103 a Muncii) a ini\u0163iat introducerea unei rezolu\u0163ii care stipula ca durata unei zile legale de munc\u0103 s\u0103 aib\u0103 opt ore. \u00cen anul urm\u0103tor, Federa\u0163ia \u015fi-a reiterat proclama\u0163ia declar\u00e2nd c\u0103 aceasta va fi sus\u0163inut\u0103 de greve \u015fi demonstra\u0163ii.<\/p>\n La 1 mai 1886, peste 300.000 de muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au m\u0103r\u015f\u0103luit pentru a-\u015fi sus\u0163ine cauza, fiind prima dat\u0103 c\u00e2nd a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 ziua de 1 Mai. Cea mai mare demonstra\u0163ie a avut loc la Chicago, unde au participat 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau \u00een grev\u0103. \u00cens\u0103, trei zile mai t\u00e2rziu, \u00een Pia\u0163a Haymarket din Chicago, unde num\u0103rul grevi\u015ftilor ajunse la peste 65.000, lucrurile au escaladat \u015fi poli\u0163ia a intervenit cu brutalitate. S-au \u00eenregistrat mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i.<\/p>\n Statele Unite \u015fi Canada s\u0103rb\u0103toresc Ziua muncii \u00een prima zi de luni a lunii septembrie. \u00cen SUA, pre\u015fedintele Grover Cleveland (1885-1889 \u015fi 1893-1897), \u00eengrijorat de amenin\u0163area politic\u0103 a acestei s\u0103rb\u0103tori create de sociali\u015fti, a decretat, \u00een 1894, ca Ziua muncii s\u0103 fie marcat\u0103 \u00een prima zi de luni a lunii septembrie. \u015ei \u00een anii ’50, pre\u015fedintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceea\u015fi politic\u0103, declar\u00e2nd ziua de 1 Mai drept Ziua loialit\u0103\u0163ii \u00een SUA<\/a>.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, ziua de 1 Mai a fost marcat\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1890, prin organizarea de petreceri c\u00e2mpene\u015fti. Primele demonstra\u0163ii muncitore\u015fti organizate la noi \u00een \u0163ar\u0103 au avut loc \u00een 1945, la Bucure\u015fti, iar ultimele s-au desf\u0103\u015furat \u00een 1971.<\/p>\n \u00cen 1945, \u00een condi\u0163iile \u00een care cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial nu se \u00eencheiase, iar pe teritoriul Rom\u00e2niei, \u00eenc\u0103, se aflau trupele sovietice, a avut loc prima demonstra\u0163ie “a oamenilor muncii”. Au defilat, cu acest prilej, toate categoriile sociale. Totul s-a desf\u0103\u015furat, conform cutumei, \u00een Pia\u0163a Aviatorilor din Bucure\u015fti, unde s-au ridicat tribune speciale pentru astfel de evenimente. Parada \u00eencepea cu un miting, urmat de momentele \u00een care \u00een pia\u0163\u0103 intrau pionierii. Defilau apoi G\u0103rzile patriotice, \u00eenfiin\u0163ate \u00een august 1968, \u015fi muncitorii din fabricile bucure\u015ftene, sector dup\u0103 sector. Marile cluburi sportive defilau \u015fi ele “raport\u00e2nd” succesele ob\u0163inute la competi\u0163iile na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. Momentul final era asigurat de a\u015fa-numi\u0163ii oameni de ordine care intonau “imnul de lupt\u0103 a clasei muncitoare din \u00eentreaga lume” – “Interna\u0163ionala”.<\/p>\n \u00cen anii urm\u0103tori, s-a renun\u0163at la parada de 1 Mai, ziua fiind marcat\u0103 prin adun\u0103ri numite “populare” ce aveau loc fie pe Stadionul Republicii, care beneficia de instala\u0163ie pentru nocturn\u0103, fie \u00een Pavilionul Expozi\u0163iei Economiei Na\u0163ionale – azi Romexpo, fie \u00een Sala Palatului. Erau prilejuri de omagiere a cuplului Ceau\u015fescu.<\/p>\n Dup\u0103 1990, aceast\u0103 zi este s\u0103rb\u0103torit\u0103 prin organizarea de concerte, plimb\u0103ri cu bicicleta, ie\u015firi la iarb\u0103 verde, diverse activit\u0103\u0163i festive, concursuri pentru copii etc.<\/p>\n Ast\u0103zi, ziua de 1 Mai, cunoscut\u0103 \u015fi sub denumirea de Ziua muncii sau a muncitorilor, este \u00een cele mai multe state, \u00eentre care \u015fi Rom\u00e2nia, zi nelucr\u0103toare. Pe de alt\u0103 parte, \u00een alte \u0163\u0103ri, Ziua Muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele muncitorilor de a face cunoscute revendic\u0103rile lor sociale sau profesionale, scrie Agerpres<\/a>.<\/p>\n By: Don…The UpNorth Memories Guy… Harrison<\/a> – CC BY-NC-ND 2.0<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ziua interna\u0163ional\u0103 a muncii se s\u0103rb\u0103tore\u015fte anual, \u00eencep\u00e2nd din 1889, \u00een peste 80 de \u0163\u0103ri, la data de 1 Mai. Aceast\u0103 zi nu a fost aleas\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. La nivel global, revolu\u0163ia industrial\u0103 a \u00eensemnat introducerea unor ma\u015fini \u015fi utilaje noi, care func\u0163ionau \u00eencontinuu. Se muncea \u00een condi\u0163ii grele timp de 10-16 ore pe zi, potrivit […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":36430,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[188],"tags":[5131,5132],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-9tz","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36429"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36429"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36429\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}