Cand ne gandim la un imaginar pantheon al rom\u00e2nilor care s-au ilustrat si \u00een afara tarii prin ceea ce au lasat lumii ne vin spontan \u00een minte numele lui Eliade, Cioran, Ionescu, Brancusi, Enescu, Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache. Daca adancim reflectia si ne gandim la cei care au fost revolutionari \u00een sfera lor de actiune, ne oprim, dintre numele de prima marime, la Ionescu, Coanda, Br\u00e2ncusi, Tzara. Iata \u00eensa un alt nume, cel al lui Nicholas Georgescu-Roegen, care nu apare \u00een nici una dintre cele doua serii, desi el merita cu prisosinta sa fie enumerat printre cele mai eminente spirite produse de rom\u00e2ni \u00een secolul trecut.
\n\tNicholas Georgescu-Roegen, american de origine rom\u00e2na, a fost un distins mate-matician si unul dintre marii economisti ai lumii din secolul XX. Bioeconomia, al carei fondator este, se studiaza astazi \u00een institute si fundatii europene si furnizeaza subiecte de reflectie pentru importante congrese si simpozioane internationale. In Rom\u00e2nia, a scris despre el, \u00een trecere, Mihai Pelin, \u00een cartea sa Opisul emigratiei politice (2002) \u00een care sunt publicate 1222 de fise biografice ale unor personalitati importante din emigratia rom\u00e2neasca, fise extrase din dosarele vechii Securitati comuniste.
\n\tGeorgescu-Roegen s-a nascut la Constanta, \u00een februarie 1906. Dupa studii \u00een matematica la Bucuresti si la Sorbona, prin anii ’30, obtinand o bursa din partea Fundatiei Rockefeller, a studiat stiintele economice la Harvard, unde l-a avut ca profesor pe Joseph Schumpeter (1883-1950) – economist celebru, cu numerosi discipoli pana \u00een zilele noastre. Acesta i-a propus \u00een 1936 sa ramana alaturi de el, \u00een cadrul departamentului de stiinte economice, dar tanarul savant a ales sa-si urmeze cariera universitara \u00een tara, la Universitatea din Bucuresti. Revenit deci \u00een Rom\u00e2nia, a primit diferite responsabilitati guvernamentale, printre care s-a numarat si aceea, dupa 1944, de secretar general al Comisiei rom\u00e2ne pentru aplicarea armistitiului cu URSS. Protestand \u00eempotriva arogantei sovietice, el \u00eencepe sa fie urmarit si persecutat de Siguranta, infiltrata de comunisti. Fuge din tara \u00een 1946, \u00eempreuna cu sotia, la bordul unui cargo ce mergea la Istanbul.
\n\tAjuns din nou \u00een Statele Unite, Georgescu-Roegen preda la Vanderbilt University (Nashville, Tenessee) de prin anii ’50. Aici elaboreaza cele mai importante lucrari ale sale, printre care The Entropy Law and the Economic Process (1971). \u00cen 1979 apare la Lausanne cartea La d\u00e9croissance. Entropie, \u00e9cologie, \u00e9conomie, \u00een traducerea profesorilor Jacques Grinevald si Ivo Rens de la Universitatea din Geneva. Cartea era de fapt o antologie, alcatuita din doua capitole extrase din Energy and Economic Myths (1976) si din alte doua capitole din lucra- rea ramasa inedita Bioeconomics. La d\u00e9croissance, \u00eembogatita cu un nou capitol, La d\u00e9gradation entropique et la destin\u00e9e prom\u00e9th\u00e9enne de la technologie humaine, va fi reeditata \u00een 1995, \u00een Franta.
\n\tIn 1976, cand Georgescu-Roegen \u00eemplinea 70 de ani, s-a publicat \u00een onoarea sa un volum care insera texte omagiale semnate de mai multi laureati americani ai premiului Nobel pentru economie. Fata de toti acestia, Georgescu-Roegen va fi considerat, \u00eencepand de prin anii ’80, un ganditor dizident. Si toti \u00eei vor fi apoi adversari!
\n\tIn ultima parte a vietii, a avut totusi multumirea sa vada ca ideile sale \u00eesi croiesc drum si devin din ce mai actuale. A murit \u00een 1994 la Nashville, orasul \u00een care a trait mai mult de jumatate dintr-o viata lunga si fructuoasa, dedicata \u00een primul rand studiului.
\n\tGandirea economica a lui Nicholas Georgescu-Roegen este substantial nutrita de formatia sa de matematician, dar caracterul ei vizionar nu poate fi \u00eenteles fara o atenta si riguroasa distinctie \u00eentre diferitele ei componente interdisciplinare. Bioeconomia, pe care el o opune gandirii economice clasice, este o stiinta ce analizeaza activitatea din economie ca o continuare a evolutiei biologice cu mijloace extrasomatice – asadar culturale si sociale. Ea \u00eenseamna dezvoltare, desigur, dar nu printr-o crestere nesfarsita a productiei de bunuri materiale, asa cum preconizeaza gandirea economica ortodoxa. O asemenea crestere are limitele ei, dincolo de care specia umana este sortita inexorabil sa dispara si savantul demonstreaza existenta acestor limite din ce \u00een ce mai amenintatoare, prin actiunea celui de-al doilea principiu al termodinamicii, al entropiei. Entropia este cantitatea de energie difuza si inutilizabila dintr-un sistem \u00eenchis. De exemplu, apa fierbinte dintr-o cana care ar servi la infuzarea unui pachetel de ceai \u00eesi pierde, mai devreme sau mai tarziu, caldura. Aceasta caldura \u00eemprastiata \u00een aer contribuie la ridicarea temperaturii camerei, dar nu mai poate servi la re\u00eencalzirea apei din cana si deci apoi la infuzarea ceaiului. Procesul de crestere al entropiei \u00eentr-un sistem \u00eenchis este, asadar, ireversibil – aceasta este legea entropiei. Dar apa din cana poate fi re\u00eencalzita pe o masina de gatit. Entropia din camera scade (apare o energie utilizabila), dar ea este obtinuta cu pretul cresterii entropiei \u00een alt sistem inchis, reteaua electrica. Georgescu-Roegen consi-dera biosfera un asemenea sistem \u00eenchis si activitatea economica a omului ca o activitate producatoare de entropie ce va epuiza succesiv toate resursele energetice ale pamantului. El vedea, fara sa-si faca prea multe iluzii, iesirea din aceasta ne\u00eentrerupta \u00ablupta pe care omenirea o duce \u00eempotriva mediului \u00eenconjurator si contra ei \u00eensesi\u00bb \u00eentr-o noua etica prin care ar urma sa se ia \u00een considerare nevoile si securitatea generatiilor viitoare. De aici necesitatea diminuarii productiei, a \u00abdescresterii\u00bb si a \u00eentelegerii corecte a conceptului de dezvoltare, care nu trebuie sa fie o functie a productiei de bunuri fizice.
\n\tContinuatorii sai, un Mauro Bonaiuti de la Universitatea din Modena, de exemplu, sunt \u00eensa ceva mai precisi. Ei propun ca o solutie salvatoare nu diminuarea activitatii economice, ci modificarea cererii. Va trebui stimulata cererea de bunuri relationale (servicii culturale si artistice, de asistenta, religioase etc) \u00een detrimentul bunurilor traditionale cu impact ecologic ridicat si producatoare de entropie.
\n\tSigur, e cu totul aproximativ sa rezumi o teorie complexa, cu nenumarate implicatii, \u00een cateva fraze. Dar si asa forta gandirii lui Nicholas Georgescu-Roegen, finetea si vizionarismul ei ne apar impunatoare. Iar pesimismul sau stiintific, convingerea ca civilizatia vremii noastre se \u00eendreapta catre un impas global ne \u00eengaduie sa-l vedem undeva \u00een vecinatatea lui Emil Cioran.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cand ne gandim la un imaginar pantheon al rom\u00e2nilor care s-au ilustrat si \u00een afara tarii prin ceea ce au lasat lumii ne vin spontan \u00een minte numele lui Eliade, Cioran, Ionescu, Brancusi, Enescu, Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache. Daca adancim reflectia si ne gandim la cei care au fost revolutionari \u00een sfera lor de actiune, […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[12],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-D","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}