Mai \u00eent\u00e2i, cartea dezv\u0103luie cu for\u021b\u0103 \u0219i cu o art\u0103 literar\u0103 irepro\u0219abile o imagine complex\u0103, uneori trist\u0103, alteori de-a dreptul patetic\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti post-comuniste. O imagine dominat\u0103 de note negative., \u00een care normalitatea modest\u0103 a slujbelor m\u0103runte se \u00eenvecineaz\u0103 cu suferin\u021ba, s\u0103r\u0103cia, opacitatea, boala, primitivismul unor categorii umane cu destine fr\u00e2nte \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere.<\/p>\n
Dar \u00een cartea aceasta fundamental trist\u0103 a lui Viorel Ili\u0219oi exist\u0103 \u0219i f\u0103r\u00eeme de speran\u021b\u0103 fragil\u0103 \u0219i deci nu e totul pierdut. \u00cen paralel cu personajele marginale \u0219i mizere se afl\u0103 \u0219i oameni genero\u0219i care \u00eei ajut\u0103 sau cel pu\u021bin \u00eencearc\u0103 s\u0103-i ajute s\u0103 ias\u0103 din mla\u0219tina vie\u021bii lor sordide \u0219i autodestructive, medici care lupt\u0103 p\u00e2n\u0103 la propria epuizare fizic\u0103 pentru a da pacien\u021bilor lor \u0219ansa unei vindec\u0103ri miraculoase, p\u0103rin\u021bi \u0219i infirmiere str\u0103duindu-se cu tact \u0219i devo\u021biune infinite s\u0103 lumineze ultimele luni, s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i zile ale unor copii \u0219i tineri confrunta\u021bi cu maladii necru\u021b\u0103toare.<\/p>\n
\u0218i g\u0103sim, de asemenea, un eroism invizibil \u0219i cotidian al unor in\u0219i care se \u00eencr\u00eenceneaz\u0103 prin munc\u0103, inventivitate \u0219i spirit de sacrificiu s\u0103-\u0219i scoat\u0103 familiile \u0219i pe ei \u00een\u0219i\u0219i la lumin\u0103, c\u0103tre o via\u021b\u0103 decent\u0103 \u0219i normal\u0103.<\/p>\n
Personajele lui Viorel Ili\u0219oi sunt extrase din toate mediile sociale marginale \u0219i alc\u0103tuiesc o galerie mai vast\u0103 dec\u00e2t oricare alta din romanele de fic\u021biune. C\u0103ci exist\u0103 medii sociale marginale \u00een Groapa<\/em> lui Eugen Barbu, \u00een c\u0103r\u021bile lui Zola, Maupassant, ori, \u00een vremea noastr\u0103, \u00een c\u0103r\u021bile lui Charles Bukowski, dar de fiecare dat\u0103 este vorba de un singur, de un anumit mediu social: cel pe care autorul \u00eel cunoa\u0219te mai bine.<\/p>\n La Viorel Ili\u0219oi, ne \u00eent\u00e2lnim cu o marginalitate divers\u0103. Zilieri care muncesc \u0219i tr\u0103iesc, aidoma unor de\u021binu\u021bi, \u00een condi\u021bii execrabile pentru salarii de mizerie, in\u0219i care \u00eenfrunt\u0103 cu frustr\u0103ri bine ascunse dificult\u0103\u021bile cotidiene, nu o dat\u0103 dramatice, ale condi\u021biei lor de obezi, copii abandona\u021bi ori provenind din familii distruse, supravie\u021buind prin cer\u0219it \u0219i otr\u0103vindu-se cu droguri rudimentare \u0219i agresive, bolnavi dispera\u021bi afla\u021bi pe pragul dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, comunit\u0103\u021bi de \u021bigani, nomazi ori nu, analfabe\u021bi, s\u0103raci \u0219i fixa\u021bi \u00eentr-un mod de via\u021b\u0103 care a devenit de mult timp anacronic, sate izolate, uitate de lume, sortite s\u0103 dispar\u0103, locuite doar de b\u0103tr\u00eeni neputincio\u0219i \u0219i s\u0103raci, alte sate decrepite, populate de al\u021bi minoritari, turci, tr\u0103itori de azi pe m\u00e2ine din ajutoare sociale modice.<\/p>\n Viorel Ili\u0219oi nu judec\u0103, nu ironizeaz\u0103, nu critic\u0103 \u0219i nu acuz\u0103 niciodat\u0103 sau foarte rar.. Atitudinea lui fundamental\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din empatie \u0219i compasiune. Uneori, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu cazuri fericite de \u00eentoarcere din infernul singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i al dec\u0103derii fizice \u0219i mintale la via\u021ba normal\u0103, apare \u0219i admira\u021bia.<\/p>\n \u0218i totu\u0219i din gama sentimentelor sale fac parte \u0219i tr\u0103iri acute. C\u00e2nd vorbe\u0219te despre o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u021biganc\u0103, Grancza Szomna, care s-a sinucis, la 17 ani, din cauz\u0103 c\u0103 familia ei analfabet\u0103 i-a interzis s\u0103 mai mearg\u0103 la \u0219coala, sim\u021bim c\u0103 autorul este realmente revoltat. Contrastul dintre obtuzitatea tradi\u021bionalist\u0103 \u0219i ancestral\u0103 a clanului de romi \u0219i f\u0103lo\u0219enia \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii, cu coroane de flori cu mesaje sfor\u0103itoare de adio \u0219i cu ma\u0219inile scumpe BMW-uri, deschiz\u00e2nd cortegiul mortuar ca s\u0103 fie mai vizibile \u00eei prilejuie\u0219te lui Viorel Ili\u0219oiu c\u00e2teva pagini antologice. Care nu sunt singure \u00een aceast\u0103 carte percutant\u0103 \u0219i sensibil\u0103 – adev\u0103rat\u0103 radiografie a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti din primele decenii de dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist. ..<\/p>\n Spuneam c\u0103 cititorul are dou\u0103 motive s\u0103 devin\u0103 melancolic la citirea c\u0103r\u021bii lui Viorel Ili\u0219oi.<\/p>\n Dac\u0103 primul se refer\u0103 la con\u021binutul c\u0103r\u021bii care nu poate l\u0103sa pe nimeni indiferent, al doilea motiv \u021bine de editarea c\u0103r\u021bii. Antologia lui Viorel Ili\u0219oi selecteaz\u0103 reportaje dintr-o activitate jurnalistic\u0103 meritorie, apreciat\u0103 ca atare \u0219i desf\u0103\u0219urat\u0103 timp de zece ani (2004 – 2014) \u00een publica\u021bii importante din Rom\u00e2nia (Cotidianul, Jurnalul Na\u021bional<\/em>), comentatorii sunt unanimi \u00een a elogia reportajele ca pe ni\u0219te modele ale genului, piese de rezisten\u021b\u0103 raportate la \u00eentreaga istorie a literaturii rom\u00e2ne \u0219i totu\u0219i, autorul a trebuit s\u0103-\u0219i editeze volumul pe cont propriu.<\/p>\n C\u0103 o asemenea carte, semnat\u0103 de un autor prestigios, nu a g\u0103sit un editor sensibil la for\u021ba, valoarea \u0219i frumuse\u021bea literar\u0103 a textelor sale este deconcertant.<\/p>\n C\u00e2nd ne intersect\u0103m cu o carte bun\u0103 care nu are primirea ce i se cuvine, se citeaz\u0103 de multe ori, consolator, adagiul Habent sua fata libelli – C\u0103r\u021bile au soarta lor<\/em> – cu prezum\u021bia c\u0103 destinul lor se va schimba poate \u00eentr-o zi. Numai c\u0103 adagiul acesta care comunic\u0103 o slab\u0103 iluzie despre un viitor mai norocos al c\u0103r\u021bii are o prim\u0103 parte care deobicei e omis\u0103: Pro captul lectoris – \u00cen func\u021bie de spiritul cititorilor.<\/em><\/p>\n Rom\u00e0nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een Europa \u00een privin\u021ba num\u0103rului de cititori.<\/p>\n Ce soart\u0103 poate avea o carte bun\u0103 \u00eentr-o lume \u00een care spiritul cititorilor nu exist\u0103 sau este cu totul firav fiindc\u0103 mai nimeni nu cite\u0219te ?<\/p>\n *Bucure\u0219ti, Editura Gri, 2017, 415 p.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cititorul atent \u0219i iubitor de literatur\u0103 are cel pu\u021bin dou\u0103 motive ca s\u0103 se despart\u0103 de cartea lui Viorel Ili\u0219oi cu melancolie. Mai \u00eent\u00e2i, cartea dezv\u0103luie cu for\u021b\u0103 \u0219i cu o art\u0103 literar\u0103 irepro\u0219abile o imagine complex\u0103, uneori trist\u0103, alteori de-a dreptul patetic\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti post-comuniste. O imagine dominat\u0103 de note negative., \u00een care […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":39336,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[310],"tags":[2961,107,2962],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/viorel-ilisoi.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-aei","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39326"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=39326"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/39326\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/39336"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=39326"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=39326"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=39326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}