Tat\u0103l s\u0103u, Immanuel Nobel, a fost inginer \u015fi inventator, acesta construind poduri \u015fi cl\u0103diri \u00een Stockholm. Immanuel Nobel a experimentat, de asemenea, diferite tehnici de explozie a rocilor.<\/p>\n
De\u015fi mama sa, Andriette Ahlsell, provenea dintr-o familie bogat\u0103, 1833 avea s\u0103 fie, \u00eens\u0103, un an nefast pentru familia Nobel, din cauza falimentului tat\u0103lui s\u0103u. Acest fapt \u00eei va desp\u0103r\u0163i o vreme pe cei doi so\u0163i, tat\u0103l plec\u00e2nd, \u00een 1837, \u00een Finlanda \u015fi Rusia pentru o nou\u0103 carier\u0103. Andriette a r\u0103mas la Stockholm \u015fi, pentru a-\u015fi putea \u00eentre\u0163ine familia, a deschis o b\u0103c\u0103nie, care \u00eei aducea un venit modest.<\/p>\n
\u00centre timp, tat\u0103l lui Alfred Nobel a pus pe picioare o companie \u00een St. Petersburg, Rusia. El furniza echipament militar armatei ruse\u015fti \u015fi i-a convins pe generalii ru\u015fi de utilitatea plas\u0103rii unor mine acvatice pentru a \u00eempiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au \u0163inut la distan\u0163\u0103 flota britanic\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului Crimeei (1853-1856).<\/p>\n
\u00cen 1842, Immanuel Nobel \u00ee\u015fi aducea familia \u00een St. Petersburg. Aici, fiii s\u0103i studiaz\u0103 \u015ftiin\u0163ele naturii, limbile str\u0103ine \u015fi literatura. La 17 ani, Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza \u015fi germana. Era atras deopotriv\u0103 de literatura englez\u0103 \u015fi de \u015ftiin\u0163ele exacte, cum ar fi fizica sau chimia.<\/p>\n
Timp de doi ani, Alfred a vizitat Suedia, Germania, Fran\u0163a \u015fi Statele Unite ale Americii. La Paris are \u015fansa s\u0103 lucreze \u00een laboratorul unui chimist, renumit pe atunci, T.J. Pelouze. Aici \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe t\u00e2n\u0103rul chimist italian Ascanio Sobrero, care cu trei ani \u00een urm\u0103 inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic \u015fi de instabil. Nitroglicerina a fost considerat\u0103 \u00een epoc\u0103 mult prea periculoas\u0103 pentru a putea fi folosit\u0103 \u00een practic\u0103, din cauza faptului c\u0103 putea provoca explozii la varia\u0163ii mici de temperatur\u0103 sau presiune. Alfred era, \u00eens\u0103, interesat de posibilitatea folosirii ei \u00een construc\u0163ii \u015fi \u00eencepe s\u0103 lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei cu nitroglicerin\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1852, Alfred este chemat s\u0103 lucreze pentru compania tat\u0103lui s\u0103u, care cuno\u015ftea o dezvoltare continu\u0103 datorit\u0103 livr\u0103rilor c\u0103tre armata rus\u0103. Cu toate acestea, sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului avea s\u0103 provoace cel de-al doilea faliment al lui Immanuel Nobel. El \u015fi-a luat doi dintre fiii s\u0103i, Alfred \u015fi Emil, \u015fi s-a re\u00eentors la Stockholm. Ajuns \u00een ora\u015ful natal, Alfred continu\u0103 cercet\u0103rile prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 nitroglicerina ca exploziv.<\/p>\n
\u00cen cur\u00e2nd avea s\u0103 descopere c\u0103 prin amestecarea nitroglicerinei cu cuar\u0163 se formeaz\u0103 o past\u0103 care putea fi modelat\u0103 \u00een diferite forme \u015fi dimensiuni. \u00cen 1863, i s-a atribuit primul brevet suedez pentru “Metoda de ob\u0163inere a prafului de dinamit\u0103”, un amestec de nitroglicerin\u0103 \u015fi praf de pu\u015fc\u0103, formul\u0103 inventat\u0103 \u00een cooperare cu membrii familiei. La c\u00e2teva luni de la inventarea formulei explozibilului, laboratorul familiei a fost distrus. Experien\u0163ele cu nitroglicerin\u0103, soldate de nenum\u0103rate ori cu explozii \u015fi pierderi de vie\u0163i omene\u015fti, l-au determinat pe Nobel s\u0103 aprofundeze cercet\u0103rile \u00een acest domeniu. Cercet\u0103rile sale vor avea urm\u0103ri tragice, provoc\u00e2nd, \u00een 1864, moartea fratelui s\u0103u, Emil. Autorit\u0103\u0163ile se v\u0103d nevoite s\u0103-i interzic\u0103 experimentele \u00een interiorul ora\u015fului. Alfred se mut\u0103, astfel, pe un vas ancorat \u00een Lacul M\u00e4laren.<\/p>\n
\u00cen 1865, a instalat o fabric\u0103 la Viterviken (Suedia), apoi una la Kr\u00fcmmel (azi un cartier al ora\u015fului Geesthacht), \u00een apropiere de Hamburg.<\/p>\n
Pentru a putea declan\u015fa explozia, breveteaz\u0103 o alt\u0103 inven\u0163ie, un detonator bazat pe aprinderea unui fitil. Datorit\u0103 faptului c\u0103 dinamita reducea substan\u0163ial costurile arunc\u0103rii \u00een aer a blocurilor de piatr\u0103, Alfred a f\u0103cut din v\u00e2nzarea dinamitei o afacere profitabil\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t fabrica sa din Kr\u00fcmmel \u00eencepe s\u0103-\u015fi exporte produsele \u00een alte \u0163\u0103ri din Europa \u015fi chiar \u00een America \u015fi Australia. \u00cen 1868, s-au produs 11 tone de dinamit\u0103, cinci ani mai t\u00e2rziu, de zece ori mai mult, iar \u00een anul 1874 peste 3.000 de tone.<\/p>\n
A descoperit posibilitatea amors\u0103rii deton\u0103rii nitroglicerinei cu ajutorul fulminatului de mercur. A reu\u015fit s\u0103 realizeze praful (pudra) de dinamit\u0103, guma de dinamit\u0103, apoi formula unei pudre propulsive, c\u0103reia i-a dat numele de “balistit\u0103”, un amestec \u00een p\u0103r\u0163i egale de nitroglicerin\u0103 \u015fi nitroceluloz\u0103.<\/p>\n
Din 1873, s-a stabilit la Paris, iar \u00een 1881 a instalat la Servan un laborator, unde a continuat cercet\u0103rile \u00een vederea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii formulei dinamitei, laborator pe care l-a transferat, \u00een 1890, la San Remo, \u00een Italia.<\/p>\n
A brevetat 355 de inven\u0163ii, a f\u0103cut fotografii aeriene, a dezvoltat metode de ob\u0163inere a m\u0103t\u0103sii sintetice, a cauciucului sintetic \u015fi a pielii sintetice. Pasionat \u015fi de literatur\u0103 \u015fi poezie, a scris o tragedie \u015fi c\u00e2teva romane.<\/p>\n
Savantul suedez s-a definit \u00eentotdeauna ca “un umanist care iube\u015fte umanitatea”, declar\u00e2ndu-se convins c\u0103 “prosperitatea lumii ar putea combate toate relele”. Alfred Nobel a fost un adept al pacifismului. Era con\u015ftient de pericolele reprezentate de posibilele utiliz\u0103ri defectuoase ale inven\u0163iilor sale. El a calificat r\u0103zboaiele drept “oroare a ororilor \u015fi cea mai mare dintre toate crimele”.<\/p>\n
Nu s-a c\u0103s\u0103torit niciodat\u0103. C\u0103l\u0103torind ne\u00eencetat \u00eentre Suedia, Germania, Fran\u0163a, Rusia, SUA, Italia, a tr\u0103it cel mai adesea singur, f\u0103r\u0103 un c\u0103min stabil, f\u0103r\u0103 familie. Prin testamentul de o pagin\u0103, redactat la Paris, la 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel cerea ca toate fabricile sale s\u0103 fie v\u00e2ndute \u015fi banii \u00eencasa\u0163i s\u0103 fie plasa\u0163i \u00eentr-un depozit bancar destinat acord\u0103rii de premii anuale acelora care, \u00een anul precedent, au adus cele mai mari servicii omenirii. Este, potrivit volumului “Personalit\u0103\u0163i ale \u015ftiin\u0163ei. Mic dic\u0163ionar”, \u00eentemeietor al Funda\u0163iei Nobel care acord\u0103 anual din 1901 Premiile Nobel pentru: fizic\u0103, chimie, fiziologie-medicin\u0103, literatur\u0103-art\u0103, \u015fi pace, iar din 1969 \u015fi pentru economie.<\/p>\n
A murit la San Remo, Italia, la 10 decembrie 1896.<\/p>\n
Sursa foto:\u00a0Nobel Prize<\/a>\u00a0\/ Facebook<\/p>\n