{"id":46047,"date":"2018-12-05T17:35:14","date_gmt":"2018-12-05T22:35:14","guid":{"rendered":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/?p=46047"},"modified":"2018-12-05T17:35:14","modified_gmt":"2018-12-05T22:35:14","slug":"cinci-moartea-nelson-mandela","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2018\/12\/05\/cinci-moartea-nelson-mandela\/","title":{"rendered":"Cinci ani de la moartea lui Nelson Mandela"},"content":{"rendered":"<h2>Nelson Mandela, primul pre\u015fedinte de culoare al Africii de Sud (1994-1999), un lupt\u0103tor pentru drepturile omului, democra\u0163ie \u015fi libertate, a murit la 5 decembrie 2013, la v\u00e2rsta de 95 de ani, potrivit www.sahistory.org.za.<\/h2>\n<p>La ceremonia memorial\u0103 oficial\u0103 organizat\u0103 la 10 decembrie 2013, pe stadionul FNB din Johannesburg, au venit s\u0103-i aduc\u0103 un ultim omagiu aproximativ 100 de \u015fefi de state, de guvern \u015fi lideri politici importan\u0163i, al\u0103turi de prieteni \u015fi membri ai familiei lui Nelson Mandela, dar \u015fi peste 60.000 de simpli cet\u0103\u0163eni. La 15 decembrie 2013, dup\u0103 zece zile de doliu na\u0163ional, fostul pre\u015fedinte a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een satul Qunu. Funeraliile marcate de onoruri militare \u015fi ritualuri xhosa au \u00eenceput odat\u0103 cu sosirea sicriului acoperit cu drapelul sud-african, \u00een sunetele unui c\u00e2ntec religios, urmat de imnul &#8221;Nkosi sikelel&#8217; iAfrika&#8221; (&#8221;Dumnezeu s\u0103 binecuv\u00e2nteze Africa&#8221;).<\/p>\n<p><a id=\"xqXYSA-qTl95Hvkbsienzw\" class=\"gie-single\" href=\"http:\/\/www.gettyimages.com\/detail\/171532260\" target=\"_blank\" style=\"color:#a7a7a7;text-decoration:none;font-weight:normal !important;border:none;display:inline-block;\" rel=\"noopener\">Embed from Getty Images<\/a><script>window.gie=window.gie||function(c){(gie.q=gie.q||[]).push(c)};gie(function(){gie.widgets.load({id:'xqXYSA-qTl95Hvkbsienzw',sig:'DhqKflqmb8JW80Go4b3MSCp1v_J16HesjCgZeAiUWks=',w:'594px',h:'490px',items:'171532260',caption: false ,tld:'com',is360: false })});<\/script><script src='\/\/embed-cdn.gettyimages.com\/widgets.js' charset='utf-8' async><\/script><\/p>\n<p>Nelson Rolihlahla Mandela s-a n\u0103scut la 18 iulie 1918, \u00een clanul Madiba din satul Mvezo, regiunea Eastern Cape, Africa de Sud. A urmat \u015fcoala primar\u0103 la Qunu, apoi, a f\u0103cut studii gimnaziale la Clarkebury Boarding Institute. \u00cen 1937 s-a mutat la Colegiul Healdtown, aflat \u00een Fort Beaufort. \u015ei-a continuat studiile la Universitatea din Port Harare. Aici s-a \u00eenscris \u00een Consiliul Reprezentativ al Studen\u0163ilor, dar \u00een urma particip\u0103rii la un protest studen\u0163esc, a fost exmatriculat. Nu s-a mai \u00eentors la \u015fcoal\u0103 ajung\u00e2nd la Johannesburg, \u00een 1941. S-a \u00eenscris la Universitatea Africa de Sud pentru a-\u015fi continua studiile, prin coresponden\u0163\u0103. A absolvit \u00een 1943. \u00centre timp, s-a \u00eenscris la Universitatea din Witwatersrand pentru a-\u015fi lua licen\u0163a \u00een drept. A p\u0103r\u0103sit universitatea \u00een 1952, f\u0103r\u0103 a absolvi. \u015ei-a reluat studiile, dup\u0103 \u00eenchiderea sa \u00een 1962. Abia \u00een 1989, \u00een ultimele luni de \u00eenchisoare, Nelson Mandela a ob\u0163inut licen\u0163a \u00een drept prin Universitatea Africa de Sud, potrivit http:\/\/nelsonmandelas.com\/.<\/p>\n<p>A devenit membru al Congresului Na\u0163ional African (1944) \u015fi a fost unul dintre \u00eentemeietorii Ligii Tinerilor, al\u0103turi de un grup de tineri intelectuali, precum Walter Sisulu, Oliver Tambo, Anton Lembede \u015fi Ashley Mda, noteaz\u0103 www.nelsonmandela.org. \u00cen programul politic al Ligii Tinerilor, se milita pentru egalitatea \u00een drepturi a tuturor oamenilor \u015fi reprezentarea direct\u0103 \u00een Parlament, revizuirea dreptului de proprietate, accesul la educa\u0163ie \u015fi cultur\u0103 \u00een mod liber, f\u0103r\u0103 discrimin\u0103ri rasiale.<\/p>\n<p>Mandela a v\u0103zut educa\u0163ia ca parte-cheie a luptei \u00eempotriva sistemului de apartheid, sus\u0163in\u00e2nd, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 educa\u0163ia nu are nimic de-a face cu o persoan\u0103 capabil\u0103 s\u0103 voteze sau s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103. Nelson Mandela spunea deseori: &#8221;O minte bun\u0103 \u015fi o inim\u0103 bun\u0103 sunt \u00eentotdeauna o combina\u0163ie formidabil\u0103&#8221; \u015fi &#8221;Educa\u0163ia este cea mai puternic\u0103 arm\u0103 pe care o po\u0163i folosi pentru a schimba lumea&#8221;, noteaz\u0103 www.nelsonmandela.org.<\/p>\n<p>\u00cen 1948, Partidul Na\u0163ional, cel care-i reprezenta pe albi \u015fi promova politica de apartheid, a c\u00e2\u015ftigat alegerile generale. \u00cen acest context, la conferin\u0163a anual\u0103 a Congresului Na\u0163ional African din decembrie 1949, a fost adoptat un Program de ac\u0163iune al Ligii Tinerilor, prin care \u00eendemna persoanele de culoare s\u0103 se angajeze \u00een ac\u0163iuni \u00een mas\u0103, implic\u00e2nd neascultare civil\u0103, greve, boicoturi \u015fi alte forme de rezisten\u0163\u0103 non-violent\u0103. Autorit\u0103\u0163ile au dispus arestarea sa \u015fi a apropia\u0163ilor s\u0103i. \u00cen ciuda restric\u0163iei, Mandela \u015fi-a continuat activitatea de avocat al\u0103turi de Oliver Tambo, reprezent\u00e2nd \u00een instan\u0163\u0103 persoanele de culoare nedrept\u0103\u0163ite de legea apartheidului. Mandela a fost arestat de mai multe ori, pentru ca \u00een 1956 s\u0103 fie judecat pentru \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare, iar Congresul Na\u0163ional a fost scos \u00een afara legii. La \u00eenceputul anului 1961, acuza\u0163iile \u00eendreptate \u00eempotriva lui Nelson Mandela au fost retrase, procesul fiind \u00eenchis.<\/p>\n<p>Nelson Mandela a continuat lupta \u015fi \u00een afara \u0163\u0103rii, c\u00e2nd a participat la Conferin\u0163a Pan-african\u0103 pentru Promovarea Drepturilor Omului, unde a fost primit cu deosebit\u0103 simpatie inclusiv de c\u0103tre reprezentan\u0163ii ONU. La \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, \u00eens\u0103, a fost arestat sub acuza\u0163ia de p\u0103r\u0103sire ilegal\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi \u00eendemn la revolt\u0103, fiind \u00eencarcerat la \u00eenchisoarea Robben Island, din largul Cape Town. Condamnat pe via\u0163\u0103 la 12 iunie 1964, a fost eliberat, dup\u0103 26 de ani \u00eenchisoare, la 11 februarie 1990.<\/p>\n<p><a id=\"06S6Pqr-T_hRASR5PE85TA\" class=\"gie-single\" href=\"http:\/\/www.gettyimages.com\/detail\/108432565\" target=\"_blank\" style=\"color:#a7a7a7;text-decoration:none;font-weight:normal !important;border:none;display:inline-block;\" rel=\"noopener\">Embed from Getty Images<\/a><script>window.gie=window.gie||function(c){(gie.q=gie.q||[]).push(c)};gie(function(){gie.widgets.load({id:'06S6Pqr-T_hRASR5PE85TA',sig:'Y9J44mf3l5az97ZphvetfYdFlw548oM8aIrxg6kTTIM=',w:'594px',h:'392px',items:'108432565',caption: false ,tld:'com',is360: false })});<\/script><script src='\/\/embed-cdn.gettyimages.com\/widgets.js' charset='utf-8' async><\/script><\/p>\n<p>\u00cen 1991, la prima Conferin\u0163\u0103 a Congresului Na\u0163ional African \u0163inut\u0103 pe teritoriul Africii de Sud, Nelson Mandela a fost ales pre\u015fedinte \u015fi a condus negocierile cu pre\u015fedintele \u0163\u0103rii, Frederik Willem de Klerk (1989-1994) pentru abolirea politicii opresive a apartheidului \u015fi organizarea de alegeri universale.<\/p>\n<p>Anul 1993 i-a adus recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 \u015fi respectul tuturor liderilor mondiali, prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace, al\u0103turi de pre\u015fedintele Africii de Sud, Frederik Willem de Klerk. A primit, de-a lungul anilor, peste 250 de distinc\u0163ii \u015fi medalii.<\/p>\n<p>Nelson Mandela a fost ales, \u00een 1994, pre\u015fedinte al Africii de Sud prin vot universal, \u00eentr-un scrutin larg reprezentativ \u015fi cu participare multirasial\u0103. A depus jur\u0103m\u00e2ntul la 10 mai 1994, devenind primul pre\u015fedinte de culoare al Africii de Sud. Guvernarea liderului sud-african s-a axat pe dezmembrarea mo\u015ftenirii apartheidului, prin combaterea rasismului institu\u0163ionalizat \u015fi a inegalit\u0103\u0163ii \u015fi promovarea reconcilierii rasiale. De asemenea, a format o comisie pentru cercetarea abuzurilor \u00eempotriva drepturilor omului. A introdus politici menite s\u0103 \u00eencurajeze reforma agrar\u0103, extinderea serviciilor de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u015fi combaterea s\u0103r\u0103ciei.<\/p>\n<p>Nelson Mandela a fost pre\u015fedinte al Congresului Na\u0163ional African din 1991 p\u00e2n\u0103 \u00een 1997. \u00cen 1996 a ratificat o nou\u0103 constitu\u0163ie a statului sud-african. S-a retras de pe scena politic\u0103, \u00een 1999, concentr\u00e2ndu-se asupra activit\u0103\u0163ilor caritabile pentru combaterea s\u0103r\u0103ciei \u015fi a epidemiei HIV\/SIDA. \u00cen 2003, a organizat primul dintr-o serie de concerte mondiale \u00een cadrul campaniei sale anti-SIDA, numit\u0103 46664, dup\u0103 vechiul num\u0103r purtat de Mandela \u00een \u00eenchisoare. \u00cen 2004, a creat Funda\u0163ia Nelson Mandela, Fondul Nelson Mandela pentru copil\u0103rie \u015fi Funda\u0163ia Mandela Rhodes pentru a-\u015fi continua activitatea umanitar\u0103.<\/p>\n<p>Ziua de 18 iulie (ziua na\u015fterii sale), a fost proclamat\u0103, \u00een 2009, de Adunarea General\u0103 a Na\u0163iunilor Unite, Ziua Nelson Mandela.<\/p>\n<p>Documentar realizat de <a href=\"https:\/\/www.agerpres.ro\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Agerpres<\/a>.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nelson Mandela, primul pre\u015fedinte de culoare al Africii de Sud (1994-1999), un lupt\u0103tor pentru drepturile omului, democra\u0163ie \u015fi libertate, a murit la 5 decembrie 2013, la v\u00e2rsta de 95 de ani, potrivit www.sahistory.org.za. La ceremonia memorial\u0103 oficial\u0103 organizat\u0103 la 10 decembrie 2013, pe stadionul FNB din Johannesburg, au venit s\u0103-i aduc\u0103 un ultim omagiu aproximativ [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":46049,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"Nelson Mandela, primul pre\u015fedinte de culoare al Africii de Sud (1994-1999), un lupt\u0103tor pentru drepturile omului, democra\u0163ie \u015fi libertate, a murit la 5 decembrie 2013, la v\u00e2rsta de 95 de ani","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[54],"tags":[2702],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2018\/12\/sddefault-1.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-bYH","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46047"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46047"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46047\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/46049"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46047"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46047"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46047"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}