{"id":48031,"date":"2019-01-31T11:13:51","date_gmt":"2019-01-31T16:13:51","guid":{"rendered":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/?p=48031"},"modified":"2019-01-31T11:13:51","modified_gmt":"2019-01-31T16:13:51","slug":"tunelul-timpului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2019\/01\/31\/tunelul-timpului\/","title":{"rendered":"Prin tunelul timpului"},"content":{"rendered":"

Miruna Tarc\u0103u, n\u0103scut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi venit\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii la Montr\u00e9al \u00een primii ani de via\u0163\u0103, a debutat \u00een 2006, pe c\u00e2nd avea 16 ani, cu un roman \u201ede aventuri\u201d supradimensionat, \u00een limba francez\u0103: \u201eL\u2019Ile du Diable\u201d.<\/h2>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 2009 a mai publicat dou\u0103 romane \u201efantasy\u201d, dup\u0103 care s-a dedicat studiilor universitare, la Montr\u00e9al \u015fi \u00een Europa, ea apropiindu-se acum, la \u00eenceput de 2019, de ob\u0163inerea unui doctorat \u00een literatur\u0103 francez\u0103. S-a dedicat studiilor, dar nu integral, pentru c\u0103 \u00een 2018 i-a ap\u0103rut a patra carte, tot un roman, \u201eL\u2019apprentissage du silence\u201d, la editura Hashtag (\u00eenfiin\u0163at\u0103 tot \u00een 2018 de Felicia Mihali, scriitoare binecunoscut\u0103 rom\u00e2nilor de la Montr\u00e9al).<\/p>\n

Noua carte are 180 de pagini, un detaliu prin el \u00eensu\u015fi promi\u0163\u0103tor. C\u00e2nd am \u00eenceput-o, dup\u0103 primele dou\u0103-trei pagini am r\u0103suflat u\u015furat. M-am bucurat de aparen\u0163a ei de nara\u0163iune normal\u0103, cu intriga av\u00e2nd un loc \u015fi-un timp de desf\u0103\u015furare determinate, cu personaje care stau frumos \u00eentr-o realitate asem\u0103n\u0103toare celei cunoscute de noi to\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103 dovedeasc\u0103 puteri supranaturale, cum e cazul \u00een scrierile \u201efantasy\u201d. Uite aici un cuplu normal, Elisabeth \u015fi David, tr\u0103ind \u00eentr-un Montr\u00e9al aproape contemporan, el consultant financiar la Banque Royale, ea implicat\u0103 \u00eentr-o asocia\u0163ie feminist\u0103…<\/p>\n

Zece pagini mai t\u00e2rziu, apare un am\u0103nunt care schimb\u0103 radical regulile jocului. Elisabeth are un vis \u00een care nevasta \u015fefului lui David o \u00eentreab\u0103 pe ea, la un parti de birou, \u201ece ar face dac\u0103 ar putea s\u0103 inverseze cursul Istoriei\u201d. E trezit\u0103 brusc din vis de un David panicat \u015fi cu valiza \u00een m\u00e2n\u0103, pentru a fi antrenat\u0103, de cele mai multe ori al\u0103turi de el, \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie prin alte \u0163\u0103ri, \u00een alte timpuri, din ce mai \u00eendep\u0103rtate de contemporaneitate.<\/p>\n

La Buenos Aires, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 revenirea lui Peron la putere, din 1973, cuplul de\u0163ine un bar cu trup\u0103 de muzicieni \u015fi cu extra-func\u0163ie de bordel. Elisabeth are o activitate sexual\u0103 variat\u0103, David plonjeaz\u0103 \u00een politica locului. Aici, dar \u015fi \u00een general, David are un parcurs mai mult ascuns cititorului, \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna se dovede\u015fte capabil s\u0103 acopere cheltuielile cu chiria \u015fi toate celelalte.<\/p>\n

Pentru Elisabeth urmeaz\u0103 Ljubljana din Iugoslavia lui Tito \u015fi iar\u0103\u015fi Montr\u00e9al, \u00een aceast\u0103 ordine ori, poate, \u00een ordine invers\u0103, \u00een timp ce David ajunge s\u0103 fac\u0103 pu\u015fc\u0103rie politic\u0103 la Moscova. Timpul curge mereu spre \u00eenapoi, de\u015fi nu-i mereu clar acest lucru, iar intriga se complic\u0103 din ce \u00een ce mai mult. Apar o droaie de copii, unii adopta\u0163i la Montr\u00e9al, al\u0163ii n\u0103scu\u0163i de Elisabeth, nu to\u0163i cu concursul lui David.<\/p>\n

La Bombay, \u00een vremea imperiului colonial britanic, Elisabeth se d\u0103 drept sora venit\u0103 de la Montr\u00e9al a lui David. El devenise medic \u015fi era c\u0103s\u0103torit cu ruda unui muzician decedat \u00een viitorul lor comun din Argentina. Spre deosebire de ei doi, to\u0163i cei din jurul lor, puzderia de copii \u015fi nevasta lui David, printre al\u0163ii, \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, de\u015fi, \u0163in\u00e2nd cont de direc\u0163ia asumat\u0103 pentru curgerea timpului, ar fi trebuit s\u0103 \u00eentinereasc\u0103. La un moment dat, se vorbe\u015fte de o carte recent ap\u0103rut\u0103, \u201eOriginea speciilor\u201d, a unuia, Darwin.<\/p>\n

Ac\u0163iunea se mut\u0103 succint \u00een Leipzig, apoi \u00een Haiti, unde pe Elisabeth o love\u015fte b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, de\u015fi e mai fecund\u0103 ca oric\u00e2nd. Copiii \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 \u00eencep s\u0103 moar\u0103 de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, \u00een timp ce Elisabeth devine un soi de sf\u00e2nt\u0103 de a c\u0103rei celebritate emergent\u0103 clerul catolic prinde team\u0103. David \u00eei scrie de la Paris, \u00een anul 1760, o serie de scrisori. Nu cunoa\u015ftem r\u0103spunsurile. Putem doar trage concluzia c\u0103 ea moare cam pe-atunci.<\/p>\n

Titlul c\u0103r\u0163ii, pentru mine, este dificil de explicat. \u00cenve\u0163i t\u0103cerea \u00eentr-o via\u0163\u0103 care curge normal, de la na\u015ftere spre moarte. Invers, n-ar trebui s\u0103 \u00eenve\u0163i g\u00e2ngurirea? Este o carte de 180 de pagini, repet, dar pe care eu am citit-o \u00een timpul necesar uneia de vreo 400.<\/p>\n

Partea plin\u0103 a paharului, cu acest roman, e vizibilul profesionalism al autoarei. \u015etim c\u0103 a avut o aplecare precoce spre scris \u015fi c\u0103 studiaz\u0103 intensiv literatura, la nivel academic, de vreun deceniu. Acum, citindu-i ultima carte, am c\u0103p\u0103tat certitudinea c\u0103 autoarea s-a antrenat \u00een arta nara\u0163iunii a\u015fa cum trebuie, adic\u0103 citind mult\u0103 literatur\u0103. Multe fraze cu un umor \u201e\u00e0 la fran\u00e7aise\u201d fac cu ochiul cititorului. \u201eIls se contentaient de regarder la piste de danse en disant que c\u2019est beau, le tango.\u201d (p. 62). \u201eCela faisait beaucoup de probl\u00e8mes, dans beaucoup de pays, pour une dame qui n\u2019avait pas l\u2019air\u00a0d\u2019avoir d\u00e9pass\u00e9 la trentaine.\u201d (p. 89). C\u00e2te una cu umor cam uzat spune, paradoxal, acela\u015fi lucru: Nu-i cartea cea mai bun\u0103 pe care ar putea-o da autoarea.<\/p>\n

\u015ei \u00eenc\u0103 ceva. Episodul de la Buenos Aires pare o povestire \u00een sine, episoadele de la Montr\u00e9al, cel din zilele noastre, ca \u015fi cel din anii 1950, par alte povestiri \u00een sine. La fel \u015fi pentru episodul din Ljubljana \u015fi Paris. Am b\u0103nuiala c\u0103 aerul de lectur\u0103 dificil\u0103 vine din \u00eencercarea de a asambla un roman din povestiri de sine st\u0103t\u0103toare. Exist\u0103 aceast\u0103 idee de-a gata care b\u00e2ntuie mediile literare, c\u0103 un roman s-ar \u201evinde\u201d mai bine, pe care eu o g\u0103sesc cel pu\u0163in discutabil\u0103, dac\u0103 nu cumva nociv\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Miruna Tarc\u0103u, n\u0103scut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi venit\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii la Montr\u00e9al \u00een primii ani de via\u0163\u0103, a debutat \u00een 2006, pe c\u00e2nd avea 16 ani, cu un roman \u201ede aventuri\u201d supradimensionat, \u00een limba francez\u0103: \u201eL\u2019Ile du Diable\u201d. P\u00e2n\u0103 \u00een 2009 a mai publicat dou\u0103 romane \u201efantasy\u201d, dup\u0103 care s-a dedicat studiilor universitare, la Montr\u00e9al \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":12,"featured_media":48032,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[271],"tags":[270,272],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/Clock.png","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-cuH","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/48031"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/12"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=48031"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/48031\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/48032"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=48031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=48031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=48031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}