{"id":51244,"date":"2019-04-24T09:05:51","date_gmt":"2019-04-24T13:05:51","guid":{"rendered":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/?p=51244"},"modified":"2023-04-15T18:05:08","modified_gmt":"2023-04-15T22:05:08","slug":"sarbatori-traditii-preparate-traditionale-pasti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2019\/04\/24\/sarbatori-traditii-preparate-traditionale-pasti\/","title":{"rendered":"Sarbatori si traditii: Preparate tradi\u021bionale de Pa\u015fti"},"content":{"rendered":"

Ou\u0103le ro\u015fii, simbol al S\u0103rb\u0103torii Sfintelor Pa\u015fti, al\u0103turi de tradi\u0163ionala pasc\u0103 \u015fi de cozonaci se preg\u0103tesc, de obicei, \u00een Joia Mare. Ou\u0103le \u00eenro\u015fite \u00een aceast\u0103 zi, potrivit tradi\u0163iei, nu se stric\u0103 pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodat\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pasca \u015fi cozonacii se mai pot prepara \u015fi \u00een S\u00e2mb\u0103ta Mare, din ajunul Sfintelor Pa\u015fti, fiind duse, apoi, la biseric\u0103 \u00een noaptea de \u00cenviere, pentru a fi sfin\u0163ite.<\/p>\n

Obiceiul \u00eenro\u015firii ou\u0103lor \u00eenainte de Sfintele Pa\u015fti este explicat printr-o serie de legende cre\u015ftine, care leag\u0103 simbolul ou\u0103lor ro\u015fii de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre acestea aminte\u015fte de faptul c\u0103 Maica Domnului, venind s\u0103-\u015fi vad\u0103 Fiul r\u0103stignit, a adus un co\u015f cu ou\u0103 pe care l-a a\u015fezat sub cruce, iar acestea s-au \u00eenro\u015fit cu s\u00e2ngele v\u0103rsat de Domnul Iisus pentru m\u00e2ntuirea lumii.<\/p>\n

Cu multe secole \u00eenainte de Hristos exista obiceiul de a oferi \u00een dar ou\u0103 colorate cu ocazia marilor s\u0103rb\u0103tori, \u00eendeosebi la cele de \u00eennoire a timpului. Oul este el \u00eensu\u015fi generator de via\u0163\u0103, un simbol al regener\u0103rii, al purific\u0103rii, al ve\u015fniciei. La cre\u015ftini, oul \u00cel reprezint\u0103 pe Creator, Cel ce creeaz\u0103 tot \u015fi Cel ce con\u0163ine \u00een sine totul. Totodat\u0103, oul \u00eenro\u015fit este simbolul M\u00e2ntuitorului, Cel ce p\u0103r\u0103se\u015fte morm\u00e2ntul, pentru a se \u00eentoarce la via\u0163\u0103, precum puiul de g\u0103in\u0103 care iese din g\u0103oace.<\/p>\n

Potrivit site-ului www.crestinortodox.ro, culoarea ro\u015fie reprezint\u0103 pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, iar pe cealalt\u0103 parte s\u00e2ngele lui Iisus v\u0103rsat pentru m\u00e2ntuirea lumii.<\/p>\n

La noi \u00eens\u0103, de Pa\u015fti, ou\u0103le nu se vopsesc doar \u00een ro\u015fu, ci \u015fi \u00een alte culori (galben, verde, albastru), vestind bucuria prim\u0103verii. Se mai coloreaz\u0103 ou\u0103 \u015fi \u00een negru, simboliz\u00e2nd patimile lui Hristos pe cruce.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een unele zone, \u00eendeosebi \u00een Bucovina, se p\u0103streaz\u0103 tradi\u0163ia \u00eencondeierii ou\u0103lor, devenit\u0103 \u00een timp o adev\u0103rat\u0103 art\u0103, executat\u0103 cu m\u0103iestrie de arti\u015fti populari. Ou\u0103le \u00eencondeiate se mai numesc \u015fi “ou\u0103 muncite”, dedic\u00e2nd astfel efortul depus pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea lor patimilor \u00eendurate de Iisus Hristos pentru m\u00e2ntuirea noastr\u0103.<\/p>\n

Pentru a realiza ou\u0103 decorative de Pa\u015fti se pot folosi ou\u0103 fierte sau ou\u0103 golite de con\u0163inut pe care se aplic\u0103 vopsele \u00een relief sau m\u0103rgele. De asemenea, \u00een unele zone se fac ou\u0103 decorative din lemn sau din lut.<\/p>\n

Odinioar\u0103, pentru ob\u0163inerea acestor culori se foloseau plante, dar \u00een zilele noastre se folosesc mai mult vopseluri chimice. Cu toate acestea, unele gospodine p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 re\u0163etele str\u0103vechi pentru prepararea culorilor vegetale, ob\u0163inute din plante culese din vreme \u015fi l\u0103sate la uscat. Astfel, culoarea ro\u015fie se poate ob\u0163ine din cojile de ceap\u0103 ro\u015fie, din frunzele m\u0103rului p\u0103dure\u0163 sau din sov\u00e2rf, galbenul se ob\u0163ine din flori de tei sau frunze de mesteac\u0103n, albastrul – din viorele, iar pentru verde se folose\u015fte r\u0103chi\u0163ica.<\/p>\n

Me\u015fterii populari g\u0103sesc o diferen\u0163\u0103 foarte mare \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de vopseluri, c\u0103ci cele vegetale, prin c\u0103ldura lor, confer\u0103 oului o amprent\u0103 estetic\u0103 deosebit\u0103. Totodat\u0103, ace\u015ftia pun mare pre\u0163 pe atmosfera de lini\u015fte, \u00een\u0163elegere, calm \u015fi bun\u0103tate, at\u00e2t de necesar\u0103 \u00een timpul \u00eencondeierii, fiindc\u0103 aceast\u0103 tehnic\u0103 cere r\u0103bdare \u015fi este una foarte dificil\u0103.<\/p>\n

\u00cen noaptea de \u00cenviere, gospodinele duc la biseric\u0103 un co\u015f cu ou\u0103 ro\u015fii, pasc\u0103 \u015fi cozonac, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie sfin\u0163ite de preot. Dup\u0103 slujb\u0103 \u015fi \u00een zilele care urmeaz\u0103, se obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 se ciocneasc\u0103 ou\u0103le, dup\u0103 un ritual anume.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ca regul\u0103 general\u0103, cel mai v\u00e2rstnic b\u0103rbat de la mas\u0103 este primul care ciocne\u015fte capul oului de capul oului \u0163inut \u00een m\u00e2n\u0103 de un comesean, rostind formula ”Hristos a \u00cenviat!”, la care se r\u0103spunde cu: ”Adev\u0103rat a \u00cenviat!”. Oul a c\u0103rui coaj\u0103 a plesnit este oferit celui care l-a spart.<\/p>\n

Cojile ou\u0103lor sunt aruncate fie pe p\u0103m\u00e2nt, pentru fertilizarea holdelor, fie pe apele curg\u0103toare, pentru a da de veste Blajinilor c\u0103 a sosit Pa\u015ftele. Ciocnitul ou\u0103lor simbolizeaz\u0103 jertfa Domnului Iisus Hristos \u015fi este permis numai dup\u0103 noaptea de \u00cenviere \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00cen\u0103l\u0163are.<\/p>\n

De asemenea, pentru cre\u015ftini, pasca este cea mai important\u0103 coptur\u0103 ritual\u0103 a Pa\u015ftilor. Caracterul ritual al pasc\u0103i este subliniat de data prescris\u0103 de tradi\u0163ie c\u00e2nd trebuie preg\u0103tit\u0103, \u00een joia sau s\u00e2mb\u0103ta din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Mare, de forma (rotund\u0103 sau dreptunghiular\u0103) \u015fi de ornamentele din aluat (pasc\u0103 cu sucituri, cu \u00eempletituri, cu zim\u0163i, simpl\u0103). Al\u0103turi de pasc\u0103 se f\u0103ceau \u015fi alte copturi cu caracter ritual numite colaci, babe, mo\u015fi sau mo\u015fnegi, prescuri, \u00eenv\u00e2rtite (volumul ”S\u0103rb\u0103tori \u015fi Obiceiuri Rom\u00e2ne\u015fti”, Ion Ghinoiu, 2003).<\/p>\n

Pasca se face din f\u0103in\u0103 de gr\u00e2u de cea mai bun\u0103 calitate. Cel mai adesea, pasca are o form\u0103 rotund\u0103 pentru c\u0103 se crede c\u0103 scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune \u00een t\u0103vi speciale pentru pasc\u0103 dup\u0103 care, de jur \u00eemprejur, se a\u015feaz\u0103 aluatul \u00eempletit din dou\u0103 sau trei sucituri \u015fi se las\u0103 totul la crescut. \u00cen mijlocul t\u0103vii se a\u015feaz\u0103, apoi, br\u00e2nz\u0103 de vaci, preg\u0103tit\u0103 cu zah\u0103r, ou\u0103, mirodenii \u015fi stafide. Peste br\u00e2nz\u0103 se face o cruce, din acela\u015fi aluat \u00eempletit, \u00eempodobit\u0103 cu ornamente \u00een form\u0103 de floare. Se unge totul cu ou \u015fi se coace \u00een cuptorul \u00eenc\u0103lzit.<\/p>\n

Pasc\u0103 a fost numit\u0103 la \u00eenceput p\u00e2inea sfin\u0163it\u0103 care se \u00eemparte \u00een biseric\u0103 dup\u0103 slujba \u00cenvierii.<\/p>\n

\u00cen noapte Sfintelor Pa\u015fti, este obiceiul s\u0103 se sfin\u0163easc\u0103 p\u00e2ine numit\u0103 Pa\u015fti, fie sub form\u0103 de anafur\u0103, fie sub form\u0103 de anafur\u0103 amestecat\u0103 cu vin, pe care credincio\u015fii o consum\u0103 dup\u0103 slujb\u0103.<\/p>\n

Documentar realizat de Agerpres<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ou\u0103le ro\u015fii, simbol al S\u0103rb\u0103torii Sfintelor Pa\u015fti, al\u0103turi de tradi\u0163ionala pasc\u0103 \u015fi de cozonaci se preg\u0103tesc, de obicei, \u00een Joia Mare. Ou\u0103le \u00eenro\u015fite \u00een aceast\u0103 zi, potrivit tradi\u0163iei, nu se stric\u0103 pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodat\u0103. Pasca \u015fi cozonacii se mai pot prepara \u015fi \u00een S\u00e2mb\u0103ta Mare, din […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":51245,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[12],"tags":[515],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/romania-eggs-599428_1920.jpg","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-dkw","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/51244"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=51244"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/51244\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media\/51245"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=51244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=51244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=51244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}