Dup\u0103 izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, la 3 august 1914, Rom\u00e2nia a stat doi ani \u00een neutralitate, p\u00e2n\u0103 la 27 august 1916, c\u00e2nd a declarat r\u0103zboi Austro-Ungariei. \u00cen lunile urm\u0103toare, Armata Rom\u00e2n\u0103 a fost cople\u015fit\u0103, at\u00e2t de for\u0163ele austro-ungare \u015fi germane, care atacau din Oltenia spre Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi de ofensiva bulgarilor \u015fi turcilor, care venea din sud. \u00cen aceste condi\u0163ii, regele Ferdinand, regina Maria, Guvernul Rom\u00e2niei \u015fi principalele institu\u0163ii din Bucure\u015fti s-au retras la Ia\u015fi, \u00eempreun\u0103 cu efectivele armatei. S-au luat m\u0103suri urgente pentru a fi salvate din fa\u0163a invadatorilor toate valorile de tezaur: aur, bani, tablouri \u015fi bijuterii.<\/p>\n
Dup\u0103 ocuparea Bucure\u015ftiului, consta\u00ad-\u00adt\u00e2nd o lips\u0103 acut\u0103 de mas\u0103 monetar\u0103, seifurile Rom\u00e2niei fiind transferate la Ia\u015fi, feldmare\u015falul german August von Macken\u00ad-\u00adsen a ordonat tip\u0103rirea de bani, necesari pentru opera\u0163iuni de plat\u0103. Acele bancnote aveau rol fiduciar. Astfel, s-au tip\u0103rit urgent, la Berlin, peste 2 milioane de lei, cu valoare fictiv\u0103, conven\u0163ional\u0103, valabili numai pentru un interval scurt de timp. \u00cen felul acesta, s-au cump\u0103rat mari cantit\u0103\u0163i de carne \u015fi alte alimente, necesare hranei trupelor germane, care urmau s\u0103 atace nordul Moldovei.<\/p>\n
\u00cen acea perioad\u0103, adev\u0103ratul leu ro\u00adm\u00e2nesc era acoperit \u00een aur, astfel c\u0103 putea fi schimbat oriunde \u00een lume, ca valut\u0103 forte. Un leu reprezenta 0,32 grame de aur. Conform \u00een\u0163elegerilor dintre Guvernul rom\u00e2n \u015fi Guvernul \u0163arist rus, comorile inestimabile au luat drumul Moscovei, \u00een scopul de a fi puse la ad\u0103post. Conven\u0163ia garanta at\u00e2t p\u0103strarea, c\u00e2t \u015fi restituirea, dup\u0103 r\u0103zboi, a tuturor valorilor \u00eenregistrate \u00een documente. \u00cen primul transport, pre\u00adg\u0103tit \u00een zilele de 12-14 decembrie 1916, se aflau lingouri de aur, 110 l\u0103zi cu lire sterline engleze, 550 de l\u0103zi cu coroane austriece, 726 l\u0103zi cu m\u0103rci germane, 48 l\u0103zi cu lire turce\u015fti, 288 l\u0103zi cu napoleoni, trei l\u0103zi cu monede ruse\u015fti, dou\u0103 l\u0103zi cu bijuteriile reginei Maria \u015fi multe altele. Valoarea total\u0103 se ridica la suma de 321.580.456 lei aur. La nivelul anului 1990, tezaurul valora peste un mi-lion de dolari US, sum\u0103 imens\u0103 pentru acea perioad\u0103.<\/p>\n
Astfel, \u00een diminea\u0163a zilei de 15 decembrie 1916, la ora 3:00, din gara Ia\u015fi pleca spre Moscova un tren cu marf\u0103 secret\u0103, format din 17 vagoane pline cu 97 de tone de aur pur, al\u0103turi de alte patru va\u00adgoane cu 200 de jandarmi, care \u00eenso\u00ad\u0163eau garnitura. Trenul a ajuns la Mos\u00adcova, la 20 decembrie. Aurul a fost depozitat la Kremlin, p\u0103zit de 200 de solda\u0163i ru\u015fi. Inventarierea a \u00eenceput la 9 ianuarie 1917 \u015fi a durat 19 zile, \u00een prezen\u0163a unui diplomat rom\u00e2n la Moscova.<\/p>\n
Al doilea transport s-a efectuat cu 24 de vagoane, \u00eenc\u0103rcate \u00een perioada 23-27 iulie 1917. Valoarea total\u0103 a fost de 1.594.836.721 lei aur. Pe l\u00e2ng\u0103 l\u0103zile cu averea CEC-ului, figurau 725 l\u0103zi cu m\u0103r\u00adci germane, 548 cu coroane austriece, 288 de l\u0103zi cu napoleoni, 116 cu lire sterline, 47 cu lire turce\u015fti \u015fi multe altele. Pe l\u00e2ng\u0103 aur, a luat drumul Moscovei \u015fi sufletul rom\u00e2nesc. Evenimentele care au urmat au dovedit c\u0103 marile hot\u0103r\u00e2ri ale\u00a0 politicieni\u00adlor au fost \u00eenfr\u00e2nte de istoria pervers\u0103. Pro\u00adpunerea a plecat de la Nicolae Titu\u00adlescu, ministrul Finan\u0163elor. Din Guvern mai f\u0103ceau parte I.C.Br\u0103tianu, Tache Io\u00adnescu, Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea, I.G. Duca \u015fi al\u0163ii. Ini\u0163ial s-au propus c\u00e2\u00adteva variante, ca tezaurul s\u0103 fie dus \u00een Da\u00adnemarca, Anglia, Canada sau SUA. A r\u0103\u00admas varianta de a fi depozitat la Mosco\u00adva, deoarece regele Ferdinand era v\u0103r primar cu \u0163arul rus, Nicolae II.<\/p>\n
Auzind de aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re surprin\u00adz\u0103toare, bancherul Mauriciu Blank nu a fost de acord. Dup\u0103 ce trenurile au ajuns la Moscova, a dezv\u0103luit acea premoni\u0163ie care s-a adeverit mai t\u00e2rziu: tezaurul nostru a fost pus \u00een siguran\u0163\u0103 tocmai acolo unde nesiguran\u0163a era atotst\u0103p\u00e2nitoare. S-a dovedit c\u0103 a avut mult\u0103 dreptate, antici\u00adp\u00e2nd vremurile s\u00e2ngeroase, c\u00e2nd Lenin a declan\u015fat Revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103, dup\u0103 care a asasinat \u0163arul \u015fi familia imperial\u0103. Dup\u0103 ce comuni\u015ftii au luat puterea, totul s-a confiscat, pe baza principiului egalitarist: \u201cCe e al t\u0103u e \u015fi al meu, ce e al meu e tot al meu\u201d. La sf\u00e2r\u015fitul lui noiembrie 1917, Lenin a trimis la Ia\u015fi un grup de 80 de lupt\u0103tori, sub conducerea lui Simion Ro\u00adsal. Aveau ca sarcin\u0103 asasinarea regelui Ferdinand \u015fi instalarea unui regim bol\u00ad\u015fe\u00advic \u00een Rom\u00e2nia, condus de Cristian Ra\u00adkov\u00adski. Complotul a e\u015fuat \u015fi Rosal a fost executat, \u00eempreun\u0103 cu majoritatea complicilor.<\/p>\n
C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, discu\u0163iile purtate la Copenhaga, \u00een februarie 1920, cu comisarul Litvinov au fost continuate, cu ocazia tratativelor de la Var\u015fovia, din octombrie 1921. La Conferin\u0163a de la Lausanne, partea sovietic\u0103, condus\u0103 de comi\u00adsarul sovietic Cicerin, a ar\u0103tat c\u0103 restituirea tezaurului rom\u00e2nesc este condi\u0163io-\u00adnat\u0103 de reglementarea frontierei cu Ro\u00ad\u00adm\u00e2\u00adnia, referitoare la Basarabia. Tro\u0163ki sechestrase tezaurul \u00een acela\u015fi scop. \u00cen anul 1935 \u015fi, apoi \u00een 1956, s-au returnat o par\u00adte din bunurile \u00een litigiu, precum ta\u00adblouri, arhiv\u0103 \u015fi titluri bancare. Printre altele, s-au restituit 1.350 de tablouri, 156 de icoane, 35.553 monezi de aur \u015fi Clo\u015fca cu puii de aur. \u00cen total 33 kg de aur \u015fi 690 kg de argint. Du\u00adp\u0103 care totul a stagnat. Nu au fost \u00eena\u00adpo\u00adiate bijuteriile Casei Regale \u015fi 100 de tone de aur. Refuzul continu\u0103rii return\u0103rilor demonstreaz\u0103 c\u0103 situa\u00ad\u0163ia nu se va clarifica niciodat\u0103. Inutil au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, Radu Negrea, \u00een lucrarea Spoliatorii (ap\u0103rut\u0103 la Editura Aureus, din Bucure\u015fti, \u00een 1991), Petre Gigea, \u00een volumul Un ministru de Finan\u0163e \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u015fi Paul Niculescu Mizil, \u00een memoriile sale, O istorie tr\u0103it\u0103. Enigmele au r\u0103mas, controversele continu\u0103.<\/p>\n
\u00centr-un mod cu totul diferit s-a procedat \u00een ultimul R\u0103zboi Mondial. Aurul \u0163\u0103rilor care urmau s\u0103 fie invadate a fost pus la p\u0103strare \u00een state care au restituit integral valorile \u00eencredin\u0163ate. Avertizat c\u0103 Polonia va fi desfiin\u0163at\u0103 de pe hart\u0103 de Germania \u015fi URSS, guvernul fo\u015ftilor vecini din Nord a \u00eencredin\u0163at Ro\u00adm\u00e2niei o parte din tezaur, adic\u0103 3.057.450 kg. aur. Valorile au fost restituite integral, la data de 17 septembrie 1947. O alt\u0103 parte a tezaurului polonez a tranzitat Rom\u00e2nia, dup\u0103 care a plecat, din portul Constan\u0163a, spre Occident, \u00een seara zilei de 13 septembrie 1932. Acest transport cuprindea 82.403 kg de aur. Metalul pre\u0163ios a ajuns \u00een Anglia \u015fi de acolo \u00een Canada, \u0163ar\u0103 care l-a restituit Poloniei, dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n
Tot de frica invaziei germane, tezaurul britanic a ajuns \u00een Canada, cu multe peripe\u0163ii. \u00cen noaptea de 22 iunie 1940, cruci\u015f\u0103torul Emerald a plecat din portul Glasgow spre continentul nord-american, cu un transport de aur \u00een valoare de 130 de milioane lire sterline.\u00a0 A ajuns la Halifax, la 1 iunie, dup\u0103 care, a fost depozitat la Montr\u00e9al, la o ad\u00e2ncime de trei etaje. C\u0103pitanul Francis Flynn era unul dintre pu\u0163inii oficiali care \u015ftiau ce con\u0163in cele 2.717 l\u0103zi manevrate cu mare grij\u0103. Ca un\u00a0 paradox al luptelor navale, submari\u00adne\u00adle germane, deosebit de vigilente, au ignorat tocmai acest transport pre\u0163ios, tri\u00admi\u0163\u00e2nd pe fundul oceanului alte 57 de nave. La 8 iulie 1940, cuirasatul Revege a ridicat ancora, tot din portul Glasgow, av\u00e2nd la bord aur \u00een valoare de 450 milioane lire sterline, ating\u00e2nd \u0163\u0103rmul canadian la 16 iulie. Valorile au fost depozi\u00adtate la Ottawa, \u00eentr-un loc sigur \u015fi bine p\u0103zit. Pe tot traseul anevoios, au avut loc multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Unele \u00eencordau nervii la maxim, altele erau hazlii. Pe l\u00e2ng\u0103 furtuni violente \u015fi prezen\u0163a submarinelor, o lad\u0103 de lingouri a cedat \u015fi toat\u0103 lumea a putut sa-i vad\u0103 con\u0163inutul. Cu toate acestea, secretul a fost p\u0103strat de \u00eentregul echipaj, de la mic la mare.<\/p>\n
Dup\u0103 r\u0103zboi, toate aceste valori au fost restituite la centim\u0103. Al\u0163i oameni, cu alte obiceiuri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, la 3 august 1914, Rom\u00e2nia a stat doi ani \u00een neutralitate, p\u00e2n\u0103 la 27 august 1916, c\u00e2nd a declarat r\u0103zboi Austro-Ungariei. \u00cen lunile urm\u0103toare, Armata Rom\u00e2n\u0103 a fost cople\u015fit\u0103, at\u00e2t de for\u0163ele austro-ungare \u015fi germane, care atacau din Oltenia spre Bucure\u015fti, c\u00e2t \u015fi de ofensiva bulgarilor \u015fi turcilor, care venea […]<\/p>\n","protected":false},"author":125,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[420,54],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-1Xn","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7525"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/125"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7525"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7525\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}