{"id":8396,"date":"2011-03-10T15:48:56","date_gmt":"2011-03-10T15:48:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=8396"},"modified":"2020-02-05T15:47:41","modified_gmt":"2020-02-05T15:47:41","slug":"de-la-votul-prin-corespondenta-la-colaborarea-bisericii-cu-securitatea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2011\/03\/10\/de-la-votul-prin-corespondenta-la-colaborarea-bisericii-cu-securitatea\/","title":{"rendered":"De la votul prin coresponden\u0163\u0103 la colaborarea Bisericii cu Securitatea"},"content":{"rendered":"
\"\"<\/a>
Lucian Turcescu<\/figcaption><\/figure>\n

Stabilit \u00een Canada din 1992, Lucian Turcescu este profesor doctor \u00een teologie \u015fi director de studii post-universitare la Departamentul de Teologie al Universit\u0103\u0163ii Concordia din Montr\u00e9al. Anterior, a lucrat timp de 6 ani la St. Francis Xavier University, Nova Sco\u0163ia, unde a fost \u015fi decan al Departamentului de Studii Religioase.<\/p>\n

\u00cen paralel cu activitatea didactic\u0103, Lucian Turcescu desf\u0103\u015foar\u0103 \u015fi o bogat\u0103 activitate publicistic\u0103, fiind autor (sau coautor, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Lavinia Stan), al unor lucr\u0103ri \u00een limba englez\u0103 despre biseric\u0103, politic\u0103, dar \u015fi despre rela\u0163ia dintre cele dou\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Europa de Est. Lucr\u0103ri precum Church, State and Democratization in Expanding Europe<\/em> sau Religion and Politics in Post-communist Romania<\/em> (ambele scrise cu Lavinia Stan \u015fi publicate la Oxford University Press), au fost realizate cu sprijinul financiar al Social Sciences and Humanities Research Council of Canada<\/em>. Lucian Turcescu este coautor, al\u0103turi de so\u0163ia sa, al recentului volum de interviuri 1989-2009: Incredibila aventur\u0103 a democra\u0163iei dup\u0103 comunism<\/em>, (Editura Institutul European, 2010), menit s\u0103 celebreze 20 de ani de la c\u0103derea comunismului.<\/p>\n

Fost pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Canadiene de Studii Patristice, membru al Consiliului Director \u015fi director de programe al Corpora\u0163iei Canadiene pentru Studiul Religiei, Lucian Turcescu a fost decorat recent cu premiul pentru \u201cDistinguished Scholarship\u201d, acordat de decanul Universit\u0103\u0163ii Concordia, menit s\u0103 recunoasc\u0103 \u201cnu doar calibrul extrem de \u00eenalt al cercet\u0103rii produse de-a lungul unei perioade extinse de timp, dar \u015fi volumul productivit\u0103\u0163ii, care i-au adus autorului nenum\u0103rate premii \u015fi burse, iar Universit\u0103\u0163ii recunoa\u015ftere na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103.\u201d<\/p>\n

Alte c\u0103r\u0163i publicate sunt Gregory of Nyssa and the Concept of Divine Persons <\/em>(Oxford University Press, 2005) \u015fi Dumitru St\u0103niloae: Tradition and Modernity in Theology<\/em> (2002). Profesorul Turcescu a mai publicate c\u00e2teva zeci de articole \u015fi a prezentat prelegeri la numeroase conferin\u0163e interna\u0163ionale \u015fi universit\u0103\u0163i din c\u00e2teva continente, a organizat colocvii interna\u0163ionale precum Religion and Politics in Eastern Europe<\/em> (cu Mitropolitul Moldovei de atunci \u015fi actualul Patriarh Daniel Ciobotea, Ia\u015fi, 2005) \u015fi The Reception and Interpretation of the Bible in Late Antiquity<\/em> (Montr\u00e9al, 2006). Actualmente este editor asociat al prestigiosului Journal of Ecumenical Studies<\/em> \u015fi al jurnalului canadian Theoforum<\/em>.<\/p>\n

Lucian Turcescu este un observator avizat al fenomenului politic \u015fi religios rom\u00e2nesc, iar din aceast\u0103 perspectiv\u0103 l-am provocat la un interviu, a c\u0103rui variant\u0103 restr\u00e2ns\u0103 o pute\u0163i citi \u00een edi\u0163ia tip\u0103rit\u0103 a Paginilor Rom\u00e2ne\u015fti din 11 martie.<\/p>\n

Pagini Rom\u00e2ne\u015fti: Domnule Turcescu, a\u015f \u00eencepe interviul nostru cu o \u00eentrebare legat\u0103 de legea votului prin coresponden\u0163\u0103 din dou\u0103 motive: o dat\u0103 fiindc\u0103 tema este de o deosebit\u0103 actualitate iar dvs v-a\u0163i exprimat deja, semn\u00e2nd peti\u0163ia noastr\u0103, \u00een favoarea acestei legi, \u015fi a doua oar\u0103 fiindc\u0103 v-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103 la o dezbatere care avea drept subiect tocmai g\u0103sirea unor solu\u0163ii pentru ca rom\u00e2nii din str\u0103in\u0103tate s\u0103 poat\u0103 vota. Crede\u0163i c\u0103 proiectul realizat de Ministerul de Externe poate s\u0103 rezolve problema accesului rom\u00e2nilor din diaspora la alegerile din Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n

Lucian Turcescu:<\/strong> Ministerul de Externe a cochetat cu un proiect similar \u00een 2007, iar dezbaterea despre votul prin coresponden\u0163\u0103 \u015fi\/sau votul electronic pentru rom\u00e2nii din str\u0103in\u0103tate are \u015fi o istorie paralel\u0103, nelegat\u0103 de ini\u0163iativele Ministerului, ci de ONG-uri. Anul trecut ne-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103 \u00een cadrul unei dezbateri publice \u201cDiaspora voteaz\u0103\u201d, organizat\u0103 de c\u0103tre Global Romanian Students and Young Professional Society. GRSPS a organizat aceste dezbateri \u00een diverse ora\u015fe din lume, fiindc\u0103 membrii ei (vreo 1500 la ora actual\u0103, rasp\u00e2ndi\u0163i \u00een toat\u0103 lumea) doresc s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a vota prin coresponden\u0163\u0103 \u015fi\/sau electronic at\u00e2t ei c\u00e2t \u015fi rom\u00e2nii emigra\u0163i sau care pur \u015fi simplu rezideaz\u0103 \u00een afara Rom\u00e2niei pentru a munci. Se estimeaz\u0103 c\u0103 circa 3 milioane de rom\u00e2ni (adic\u0103 15% din totalul popula\u0163iei) locuiesc \u00een afara grani\u0163elor \u0163\u0103rii. \u00cen ciuda legii electorale existente privind egalitatea particip\u0103rii la vot a tuturor rom\u00e2nilor, voturile diasporei au reprezentat doar 1,4% din num\u0103rul total de voturi la alegerile preziden\u0163iale din 2009. Asta se datoreaz\u0103 \u015fi faptului c\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni au dorit s\u0103 voteze, dar nu \u015fi-au putut manifesta acest drept. Textul legii, care se afl\u0103 pe situl ministerului, mi se pare bine formulat. De\u015fi \u015ftiu c\u0103 domnul Baconschi este \u00een favoarea votului prin coresponden\u0163\u0103 clasic\u0103, nu al celui electronic, eu a\u015f opta pentru oferirea simultan\u0103 a tuturor celor trei op\u0163iuni: votul electronic, prin coresponden\u0163\u0103 \u015fi \u00een persoan\u0103. Sunt multe prevederi \u00een lege care, \u00een viziunea mea, vor rezolva problema accesului cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni de pretutindeni la alegerile din Rom\u00e2nia. Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 a globaliz\u0103rii c\u00e2nd grani\u0163ele statale (mai ales \u00een Uniunea European\u0103, a c\u0103rei membr\u0103 Rom\u00e2nia este din 2007) conteaz\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u0163in, c\u00e2nd oamenii c\u0103l\u0103toresc \u015fi muncesc \u00een alte \u0163\u0103ri. De ce nu ar avea ace\u015fti rom\u00e2ni posibilitatea de a se bucura de drepturile garantate constitu\u0163ional \u015fi \u00een noile \u0163\u0103ri unde locuiesc temporar sau permanent? Nu mai tr\u0103im \u00een epoca salamului cu soia \u015fi a acuza\u0163iei c\u0103 nu e\u015fti patriot dac\u0103 nu ai m\u00e2ncat salam cu soia\u2026 Sunt studii care arat\u0103 c\u0103 migra\u0163ia este benefic\u0103 at\u00e2t pentru \u0163ara de destina\u0163ie c\u00e2t \u015fi pentru cea de origine, dat fiind c\u0103 mul\u0163i emigran\u0163i trimit bani c\u00e2\u015ftiga\u0163i la destina\u0163ie \u00een \u0163ara de origine \u015fi sus\u0163in astfel economia ei.<\/p>\n

PR: Lansarea acestui proiect de lege a dat na\u015ftere unei adev\u0103rate campanii de negare a dreptului rom\u00e2nilor din str\u0103in\u0103tate de a vota. Unii spun c\u0103 totul este doar o tentativ\u0103 a Guvernului rom\u00e2n de a frauda alegerile, iar al\u0163ii pun \u00een cauz\u0103 chiar dreptul nostru de a vota, pe motiv c\u0103 ne-am p\u0103r\u0103sit \u0163ara \u015fi nu mai suntem la curent cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acolo. Dvs sunte\u0163i plecat din Rom\u00e2nia din 1992, c\u00e2t mai sunte\u0163i de rom\u00e2n \u015fi c\u00e2t mai sunte\u0163i de la curent cu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u0163ar\u0103?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> Dreptul fiec\u0103rui om de a participa la guvernarea \u0163\u0103rii sale direct sau prin reprezentan\u0163i ale\u015fi este garantat de articolul 21 al Declara\u0163iei Universale a Drepturilor Omului adoptat\u0103 de Adunarea General\u0103 a ONU \u00een 1948. Declara\u0163ia vorbe\u015fte despre guvernare prin voin\u0163a poporului \u015fi astfel garanteaz\u0103 dreptul la vot ca manifestare a acestei voin\u0163e. Cet\u0103\u0163enia garanteaz\u0103 dreptul la vot. A\u015fadar, cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni au drept de vot, fie c\u0103 locuiesc \u00een Rom\u00e2nia sau nu. Ideal ar fi ca, cel pu\u0163in \u00eenaintea alegerilor, cet\u0103\u0163enii din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate s\u0103 \u00eencerce s\u0103 cunoasc\u0103 platformele politice ale partidelor care prezint\u0103 candida\u0163i electorali. Mai ales cu mijloacele moderne de comunicare (tv, internet, ziare electronice, dar s\u0103 nu uit\u0103m \u015fi informa\u0163ia de la rude), e relativ u\u015for s\u0103 te informezi. Probabil c\u0103 mul\u0163i rom\u00e2ni din str\u0103in\u0103tate se informeaz\u0103 \u015fi probabil c\u0103 mul\u0163i din Rom\u00e2nia nu se informeaz\u0103, dar to\u0163i au dreptul la vot, fie c\u0103 \u015fi-l manifest\u0103, fie c\u0103 nu. Votul nu e condi\u0163ionat de c\u00e2t de informat\u0103 este o persoan\u0103, ci, cum am accentuat deja, de cet\u0103\u0163enie. E de preferat ca votul s\u0103 fie dat de cineva informat, dar cine este informat 100% \u015fi are informa\u0163ie corect\u0103 despre partide, pentru a da cel mai bun \u015fi obiectiv vot? Nimeni nu d\u0103 un examen pentru a demonstra c\u00e2t \u015ftie \u00eenainte de a vota. Sunt \u0163\u0103ri care \u00ee\u015fi oblig\u0103 cet\u0103\u0163enii s\u0103 voteze (sunt amenda\u0163i dac\u0103 nu voteaz\u0103) \u015fi \u0163\u0103ri care \u00ee\u015fi \u00eempiedic\u0103 cet\u0103\u0163enii s\u0103 voteze, nerecunosc\u00e2ndu-le astfel acest drept universal. Dup\u0103 cum \u015ftim din timpul comunismului, de\u015fi recunosc dreptul la vot, dictaturile fraudeaz\u0103 masiv alegerile. Democra\u0163iile vestice \u015fi \u0163\u0103rile precum Rom\u00e2nia, care au decis dup\u0103 1989 c\u0103 vor s\u0103 devin\u0103 democra\u0163ii ca cele occidentale, consider\u0103 alegerile ca o institu\u0163ie fundamental\u0103 a democra\u0163iei. \u00cen \u0163\u0103ri unde se suspecteaz\u0103 c\u0103 alegerile nu sunt total libere \u015fi exist\u0103 fraude, se trimit observatori externi. Rom\u00e2nia a avut astfel de observatori p\u00e2n\u0103 s\u0103 intre \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\u00cen turul doi al alegerilor preziden\u0163iale din 2009, Traian B\u0103sescu (reprezent\u00e2nd Partidul Democrat-Liberal) a c\u00e2\u015ftigat un al doilea mandat preziden\u0163ial de cinci ani cu doar 70 048 de voturi \u00een fa\u0163a lui Mircea Geoan\u0103 (reprezent\u00e2nd Partidul Social Democrat, dar sus\u0163inut \u015fi de Partidul Na\u0163ional Liberal). Diferen\u0163a foarte mic\u0103 a dus la specula\u0163ii cum c\u0103 voturile venite din diaspora (care au sosit ultimele la Biroul Electoral Central din Bucure\u015fti) au r\u0103sturnat balan\u0163a \u00een favoarea lui B\u0103sescu. S-ar fi putut ca voturile de la Cluj sau din Arge\u015f s\u0103 soseasc\u0103 ultimele. Atunci clujenii \u015fi arge\u015fenii ar fi fost acuza\u0163i c\u0103 au r\u0103sturnat balan\u0163a \u00een favoarea lui B\u0103sescu. De\u015fi ridicol\u0103, alega\u0163ia a dus la demonizarea diasporei \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103. E clar \u00eens\u0103 c\u0103 diaspora, care a votat \u00een num\u0103r foarte limitat p\u00een\u0103 \u00een 2009, tinde s\u0103 nu voteze cu Partidul Social Democrat care e perceput ca urmasul Partidului Comunist). Se speculeaz\u0103 c\u0103 PD-L ar beneficia de o astfel de lege, \u201cfraud\u00e2nd\u201d alegerile. Cum am spus la r\u0103spunsul anterior, problema votului diasporei este mai larg\u0103 dec\u00e2t interesele actualului guvern \u015fi ale PD-L, fiind sus\u0163inut\u0103 \u015fi de societatea civil\u0103, inclusiv de tinerii foarte educa\u0163i care studiaza sau lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cens\u0103 legea votului prin coresponden\u0163\u0103 poate aduce surprize chiar \u015fi PD-L. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 16 \u0163\u0103ri europene (inclusiv 4 foste comuniste) au deja votul prin coresponden\u0163\u0103 pentru cet\u0103\u0163enii diasporelor lor. Estonia o face chiar prin internet. Exist\u0103 metode de securizare a votului, iar actuala propunere legislativ\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 vorbe\u015fte pe larg despre ele. Nu cred c\u0103 actuala propunere legislativ\u0103 este o \u00eencercare de fraudare, de\u015fi probabil c\u0103 se sper\u0103 c\u0103 voturile diasporei vor aduce sprijin partidului de la putere, PD-L, \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd acesta se bucur\u0103 de nivele de \u00eencredere extrem de sc\u0103zute, datorit\u0103 m\u0103surilor nepopulare pe care le-a luat pentru ie\u015firea Rom\u00e2niei din criz\u0103. La ora actual\u0103, mai pu\u0163in de 10% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei mai are \u00eencredere \u00een B\u0103sescu.<\/p>\n

PR: Fraud\u0103 electoral\u0103 este desigur falsificarea rezultatelor, prin vot multiplu sau prin modificarea cifrelor rezultate din num\u0103rarea voturilor, dar nu putem oare include la capitolul fraud\u0103 electoral\u0103 manipularea grosolan\u0103 a realit\u0103\u0163ii, pe care o practic\u0103 unele televiziuni din Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> Leg\u0103tura dintre manipularea realit\u0103\u0163ii de c\u0103tre mass media rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi rezultatul alegerilor trebuie dovedit\u0103, fiind doar una indirect\u0103. Sunt convins c\u0103 dumneavoastr\u0103, ca jurnalist, sunte\u0163i \u00eentr-o pozi\u0163ie mai bun\u0103 dec\u00e2t mine s\u0103 aprecia\u0163i asta. Oricum, faptul c\u0103 rom\u00e2nii au surse multiple de informare e binevenit, pentru c\u0103 \u00eei ajut\u0103 s\u0103 discearn\u0103 lucrurile mai bine. Exist\u0103 pericolul manipul\u0103rii prin mass media, dar cred c\u0103 datorit\u0103 deschiderii grani\u0163elor, rom\u00e2nii care c\u0103l\u0103toresc mai mult au descoperit c\u0103 lumea e ceva mai larg\u0103 dec\u00e2t cea prezentat\u0103 de discursul ultra-na\u0163ionalist \u015fi xenofob al unui Corneliu Vadim Tudor \u015fi nu mai pot fi p\u0103c\u0103li\u0163i at\u00e2t de u\u015for ca \u00een anii \u201990. Manipularea real\u0103 are loc atunci c\u00e2nd partidele politice organizeaz\u0103 concerte \u015fi alte evenimente electorale unde se servesc mici \u015fi sarmale (delicatese foarte apreciate de compatrio\u0163ii no\u015ftri), se distribuie semin\u0163e agricole gratuit \u015fi se serve\u015fte mult alcool. Astfel de manifest\u0103ri, mai ales \u00een zonele rurale (Rom\u00e2nia este \u0163ara cu procentul de urbanizare de doar 54%, dup\u0103 ea fiind doar Albania \u015fi unele \u0163\u0103ri ale fostei Iugoslavii), pot \u00eentr-adev\u0103r influen\u0163a rezultatul votului. Fraudarea real\u0103 are loc \u015fi prin folosirea de urne flotante \u015fi sta\u0163ii de votare prin g\u0103rile rom\u00e2nesti.<\/p>\n

PR: Sunte\u0163i profesor la Universitatea Concordia din Montr\u00e9al \u015fi trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 primul impuls \u00een a v\u0103 propune un interviu a fost legat de aceast\u0103 postur\u0103 a dvs, de profesor la o universitate important\u0103 din Canada. Mul\u0163i rom\u00e2ni sosesc la Montr\u00e9al cu dorin\u0163a arz\u0103toare de a se realiza profesional, a\u015fa cum o f\u0103cusera deja (sau erau pe punctul de a o face) \u00een Rom\u00e2nia, dar se trezesc repede descuraja\u0163i. Cred c\u0103 a preda la o universitate canadian\u0103 poate fi v\u0103zut ca o reu\u015fit\u0103 profesional\u0103. Cu g\u00e2ndul la cei care sunt la \u00eenceputul vie\u0163ii lor \u00een Canada (sau oriunde altundeva \u00een lumea aceasta) v-a\u015f ruga s\u0103 ne vorbi\u0163i pu\u0163in despre cariera dvs, despre drumul pe care l-a\u0163i parcurs, de la un t\u00e2n\u0103r absolvent de facultate din Rom\u00e2nia \u015fi p\u00e2n\u0103 la postura de profesor de teologie la Universitatea Concordia.<\/strong><\/p>\n

L.T.:<\/strong> Via\u0163a \u015fi cariera mea sunt pu\u0163in \u00eentortocheate. Am \u00eenceput studii universitare la Politehnica din Bucure\u015fti, la Facultatea de automatiz\u0103ri \u015fi calculatoare. \u00cen anii \u201980 \u00eenc\u0103 se foloseau cartele perforate la calculatoarele rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, drept s\u0103 spun, nu m\u0103 prea vedeam scriind programe pentru acele cartele \u015fi nu \u00eentrevedeam ce vor aduce computerele pentru viitorul planetei. Sub influen\u0163a lui Constantin Noica \u015fi a Jurnalului de la P\u0103ltini\u015f<\/em> (citit \u00eenc\u0103 din liceu) \u00eencepusem s\u0103 studiez greaca veche cu Andrei Cornea, s\u0103 am conversa\u0163ii filosofice cu Andrei Ple\u015fu \u015fi cu actualul director al Institutului de Studii Orientale, Radu Bercea, care era coleg de birou cu Andrei Cornea la Institutul de Istoria Artei, \u015fi s\u0103 merg la biserica P\u0103rintelui Constanin Galeriu, unde predicile duminicale constituiau o treapt\u0103 spiritual\u0103 important\u0103. Contrar a\u015ftept\u0103rilor noiciene, \u00eens\u0103, studiul limbii grece\u015fti nu m-a dus c\u0103tre filosofie, ci spre teologie. Am \u00eenceput studiile teologice la Sibiu \u00een 1988 \u015fi le-am terminat la Bucure\u015fti, \u00een 1992. Din p\u0103cate, nu pot s\u0103 m\u0103 laud c\u0103 am avut profesori remarcabili. \u00cen acela\u015fi an am emigrat \u00een Canada unde m-am c\u0103s\u0103torit \u015fi am \u00eenceput un doctorat \u00een teologie la Universitatea Toronto. Acolo am avut profesori de mare calibru \u00een teologie \u015fi filosofie: Paul Fedwick (specialist \u00een Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u015fi p\u0103rin\u0163ii capadocieni), John Rist (specialist \u00een filosofie antic\u0103 \u015fi cre\u015ftinism primar), Robert Sinkewicz (traduc\u0103tor englez al Sf\u00e2ntului Grigore Palamas), \u015fi Robert Barringer (traduc\u0103torul englez al operelor P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae, cu care puteam vorbi \u015fi rom\u00e2ne\u015fte). Emigra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 de pe vremea aceea era diferit\u0103 de cea pe care am cunoscut-o dup\u0103 anul 2000. Rom\u00e2nii care emigrau \u00een Canada \u00een anii \u201990 aveau o diplom\u0103 universitar\u0103 (tehnic\u0103) \u015fi, cum se d\u0103deau jos din avion, mul\u0163i se angajau ca computeri\u015fti. Nu exista printre ei nicio dorin\u0163\u0103 de a studia suplimentar, a lua cursuri universitare, fiindc\u0103 mul\u0163i se considerau extrem de educa\u0163i. Nu de pu\u0163ine ori, c\u00e2nd aflau c\u0103 \u00eemi fac un doctorat, \u00eemi spuneau: \u201dDar ce, nu \u0163i-ai f\u0103cut studiile la timp?\u201d Pia\u0163a computerelor a c\u0103zut, \u00eens\u0103, la \u00eenceputul anilor 2000 \u015fi mul\u0163i dintre fo\u015ftii mei colegi \u015fi prieteni au r\u0103mas f\u0103r\u0103 joburi pentru c\u00e2\u0163iva ani. Personal, am considerat c\u0103 educa\u0163ia este o investi\u0163ie pe termen lung \u015fi c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 va renta \u015fi pentru mine personal. \u00cenc\u0103 cred lucrul acesta \u015fi de aceea m\u0103 \u015fi ocup de educa\u0163ie. Nu a fost u\u015for. \u00cen timpul doctoratului, nu prea \u015ftiam care e diferen\u0163a dintre zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u015fi week-end, \u00een afara faptului c\u0103 duminica mergeam la biseric\u0103. Este de lucru enorm dac\u0103 vrei s\u0103 reu\u015fe\u015fti. Competi\u0163ia e foarte mare \u00een America de Nord \u015fi cu c\u00e2t mai repede \u00ee\u0163i dai seama de asta, cu at\u00e2t mai rapid te pui pe treab\u0103. Nu e suficient s\u0103 \u00ee\u0163i faci doctoratul, dac\u0103 vrei s\u0103 ajungi profesor universitar. Trebuie s\u0103 publici, s\u0103 mergi la conferin\u0163e, \u015fi \u00een general s\u0103 te faci cunoscut c\u00e2t mai mult. Zilele acestea primesc destule e-mailuri de la fo\u015fti colegi de automatic\u0103: se pl\u00e2ng c\u0103, de\u015fi au o via\u0163\u0103 decent\u0103 din punct de vedere profesional, financiar \u015fi familial, simt un gol spiritual \u015fi intelectual destul de important \u00een via\u0163\u0103. Dup\u0103 2000, mi se pare c\u0103 emigra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Canada s-a schimbat: nou-veni\u0163ii sunt mai flexibili, mai toleran\u0163i, nu mai au reticen\u0163e \u00een a lua ni\u015fte cursuri sau s\u0103 fac\u0103 o specializare care s\u0103 le m\u0103reasc\u0103 \u015fansele de reu\u015fit\u0103 profesional\u0103; pur \u015fi simplu au \u00eenceput s\u0103 se comporte ca ni\u015fte canadiani normali. Unii rom\u00e2ni, care nu prea cuno\u015fteau ce \u00eenseamn\u0103 emigra\u0163ia cu adev\u0103rat \u00eenainte de a veni aici, chiar nu ezit\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 definitiv \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 ce \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 nu au \u015fanse de succes aici. Cred c\u0103 e o atitudine s\u0103n\u0103toas\u0103, f\u0103r\u0103 a fi defetist\u0103. E bine s\u0103 recuno\u015fti ce anume po\u0163i face bine \u00een via\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 te pozi\u0163ionezi c\u00e2t mai repede pentru a-\u0163i maximiza \u015fansele de succes \u015fi profitul. Dup\u0103 terminarea doctoratului, am lucrat pentru un num\u0103r de ani la Universitatea St. Francis Xavier, iar din 2005 am venit la Concordia. M-am specializat \u00een cre\u015ftinismul primar \u015fi ecumenism, dar ulterior am dob\u00e2ndit un interes major \u015fi \u00een religie \u015fi politic\u0103 \u00een \u0163\u0103rile postcomuniste foste membre ale blocului sovietic.<\/p>\n

PR: \u00cempreun\u0103 cu so\u0163ia dvs., doamna Lavinia Stan, sunte\u0163i coautor al c\u00e2torva volume \u00een care trata\u0163i despre evolu\u0163ia politic\u0103 din Rom\u00e2nia de dup\u0103 1990, dar \u015fi despre rela\u0163ia dintre biseric\u0103 \u015fi politic\u0103 \u00een epoca post comunist\u0103. \u00cenainte de a vorbi despre rela\u0163ia dintre biseric\u0103 \u015fi politic\u0103 \u00een epoca post-comunist\u0103, a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 provoc s\u0103 vorbi\u0163i pu\u0163in despre rolul pe care Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 l-a jucat sub dictatura ceau\u015fist\u0103. Crede\u0163i c\u0103 biserica \u015fi-a ap\u0103rat valorile a\u015fa cum ar fi trebuit sau, din contra, a servit interesele regimului?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> \u00cent\u00e2lnirea cu Lavinia acum 26 de ani a fost de departe cel mai important moment al vie\u0163ii mele, egalat doar de na\u015fterea b\u0103iatului nostru, Luc Edward, acum 7 ani. Cum ea este politolog (\u015fi-a luat doctoratul tot la Universitatea Toronto), ne-am g\u00e2ndit mai demult s\u0103 facem ceva \u00eempreun\u0103 \u015fi \u00een plan academic. Prin anii \u201890, am tradus \u00een rom\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103 Teologia Politic\u0103<\/em> a lui Carl Schmitt. Ulterior, am \u00eenceput s\u0103 lucr\u0103m pe religie \u015fi politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, cel mai citat articol al meu este unul publicat cu Lavinia \u00een 1999 despre Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi democratizare. Ulterior, cu un grant generos acordat prin competi\u0163ie de agen\u0163ia federal\u0103 canadian\u0103 Social Sciences and Humanities Research Council of Canada, am condus o cercetare a rela\u0163iei dintre religie \u015fi politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cartea fiind publicat\u0103 \u00een 2007 de prestigioasa editur\u0103 Oxford University Press. Lansarea traducerii rom\u00e2ne\u015fti a c\u0103r\u0163ii a avut loc la standul Curtea Veche de la Bookfest \u00een Bucure\u015fti vara trecut\u0103, \u00een prezen\u0163a consilierei politice a ambasadei Canadei, iar seara ne-a invitat la un dineu chiar ambasadorul, Excelen\u0163a sa dl. Philippe Beaulne, pentru a marca un moment important al colabor\u0103rii rom\u00e2no-canadiene \u00een plan academic. La lansare \u015fi la dineu au fost prezen\u0163i \u00eentre al\u0163ii \u015fi v\u0103rul meu, Robert Turcescu, precum \u015fi profesorul Vladimir Tism\u0103neanu. Anul acesta, Laviniei \u015fi mie urmeaz\u0103 s\u0103 ne apar\u0103 o alt\u0103 carte la Oxford University Press, intitulat\u0103 Church, State, and Democratization in Expanding Europe<\/em>.<\/p>\n

Rela\u0163ia dintre cultele religioase \u015fi regimul comunist este una complex\u0103, a\u015fa cum a fost cea dintre cre\u015ftinism \u015fi imperiul roman \u00een timpul diverselor persecu\u0163ii de dinainte de anul 313, c\u00e2nd Edictul de la Milan a legalizat cre\u015ftinismul ca religie. Cred c\u0103 ceea ce voi spune \u00een continuare referitor la aceast\u0103 rela\u0163ie se aplic\u0103 tuturor cultelor religioase din Rom\u00e2nia, cu excep\u0163ia greco-catolicilor care au fost interzi\u015fi \u00eenc\u0103 din 1948, dar care au continuat s\u0103 reziste persecu\u0163iei impuse de regimul comunist \u015fi poli\u0163ia lui politic\u0103, Securitatea. Unii membri ai fiec\u0103rui cult s-au opus comunismului \u015fi au fost persecuta\u0163i; dintre ace\u015ftia, at\u00e2t ierarhi c\u00e2t \u015fi laici, unii au murit \u00een \u00eenchisorile communiste sau \u00een afara lor \u00een urma persecu\u0163iei, iar al\u0163ii au supravie\u0163uit \u015fi nu au f\u0103cut compromisuri. Cei omor\u00e2\u0163i sunt martirii pe care trebuie s\u0103-i admir\u0103m \u015fi s\u0103-i cinstim. \u00centre ei au fost chiar \u015fi unii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, care au fost \u00eendep\u0103rta\u0163i din scaun \u00een primii ani ai comunismului, uci\u015fi sau trimisi \u00een \u00eenchisoare. Cei care au supravie\u0163uit f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 compromisuri sunt modele de t\u0103rie sufleteasc\u0103 pentru noi to\u0163i. Al\u0163i membri ai fiec\u0103rui cult au decis s\u0103 colaboreze cu regimul, s\u0103-\u015fi promoveze interesele personale \u015fi, poate, \u015fi interesele cultului c\u0103ruia apar\u0163ineau. \u00cen aceast\u0103 a doua categorie se pot num\u0103ra mul\u0163i dintre liderii superiori ai tuturor cultelor, inclusiv cei trei patriarhi ortodocsi din perioada comunist\u0103, Justinian Marina, Iustin Moisescu, si Teoctist Ar\u0103pasu, Mitropolitul Nicolae Corneanu, dar, cum am \u00eenceput s\u0103 afl\u0103m \u00een ultimii ani datorit\u0103 accesului mai larg la dosarele temutei Securit\u0103\u0163i, \u015fi lideri penticostali, bapti\u015fti \u015fi chiar fostul rabin Moses Rosen. O a treia categorie de lideri religio\u015fi include pe cei care au fost at\u00e2t victime c\u00e2t \u015fi tor\u0163ionari, precum recent decedatul Mitropolit Bartolomeu Anania al Clujului. H\u0103r\u0163uit \u015fi arestat at\u00e2t de regimul Antonescu c\u00e2t \u015fi de comuni\u015fti pentru c\u0103 a fost legionar, Anania a ajuns un om de \u00eencredere al comuni\u015ftilor, dup\u0103 eliberarea din \u00eenchisoare \u00een 1964, \u015fi trimis la scurt timp \u00een Statele Unite, pentru a organiza Arhiepiscopia Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi a o aduce mai serios sub controlul regimului de la Bucure\u015fti. \u00centrebarea care se impune este dac\u0103 aceast\u0103 colaborare, \u00een special a capilor bisericilor, a dus la ap\u0103rarea valorilor bisericilor respective. R\u0103spunsul e unul complex: dac\u0103 prin \u00ab\u00a0ap\u0103rarea valorilor\u00a0\u00bb se \u00een\u0163elege supravie\u0163uirea la un nivel minim (gen permisiunea de a nu se \u00eenchide bisericile, existen\u0163a unor \u015fcoli de teologie, etc), atunci r\u0103spunsul este \u00ab\u00a0da\u00a0\u00bb, chiar dac\u0103 aceste privilegii erau greu pl\u0103tite. Dac\u0103 prin \u00ab\u00a0ap\u0103rarea valorilor\u00a0\u00bb v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la ceva mai complex precum demnitatea uman\u0103 a credincio\u015filor, ap\u0103rarea credin\u0163ei \u00eempotriva denigr\u0103rilor regimului, lu\u0103ri de pozi\u0163ii \u00eempotriva persecu\u0163iei \u015fi a valorilor promovate de comuni\u015fti, atunci r\u0103spunsul este \u00ab\u00a0nu\u00a0\u00bb. Aceste lu\u0103ri de pozi\u0163ie au existat \u00een alte \u0163\u0103ri unde bisericile (catolice precum \u00een Polonia, protestante precum \u00een Ungaria \u015fi Germania) nu au ezitat s\u0103-\u015fi cear\u0103 drepturile \u015fi demnitatea. \u00centr-o \u0163ar\u0103 predominant ortodox\u0103 precum Rom\u00e2nia \u00eens\u0103, lucrurile acestea nu s-au \u00eent\u00e2mplat, fiindc\u0103 regimul comunist, inclusiv cel al lui Ceau\u015fescu, a \u015ftiut s\u0103 profite de tradi\u0163ionala obedien\u0163\u0103 a ortodoxiei fa\u0163\u0103 de stat \u015fi s\u0103 o manipuleze \u00een propriile scopuri na\u0163ionalisto-comuniste.<\/p>\n

PR:<\/strong> Este o diferen\u0163\u0103 colosal\u0103, \u00een opinia mea cel pu\u0163in, \u00eentre atitudinea Patriarhului Teoctist de dinainte de 1989, c\u00e2nd nu s-a remarcat \u00een mod deosebit \u00een ap\u0103rarea bisericii \u00een fa\u0163a comunismului, \u015fi cea de dup\u0103 1989, c\u00e2nd a dorit cu ardoare s\u0103 transforme biserica ortodox\u0103 \u00een biseric\u0103 na\u0163ional\u0103. Cu alte cuvinte, dorea s\u0103 treac\u0103 Biserica Ortodox\u0103 de la statutul de biseric\u0103 tolerat\u0103 sub comunism la cel de biseric\u0103 dominant\u0103, care s\u0103 joace un rol major \u00een mersul societ\u0103\u0163ii, inclusiv prin prezen\u0163a reprezentan\u0163ilor bisericii \u00een Parlament. Cum explica\u0163i atitudinea fostului Patriarh de dinainte \u015fi dup\u0103 momentul 1989?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> \u00cen ianuarie 1990, Patriarhul Teoctist (1986-2007) \u015fi-a recunoscut, \u00een termeni destul de vagi, colaborarea cu regimul comunist \u015fi a demisionat, retr\u0103g\u00e2ndu-se la m\u0103n\u0103stirea Sinaia. Dar spiritul lui penitent nu a durat mult \u015fi dup\u0103 trei luni revine la c\u00e2rma Bisericii. Schimbarea de atitudine despre care vorbi\u0163i a fost o \u00eencercare de a-\u015fi sp\u0103la p\u0103catele, iar \u00een ochii majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor probabil c\u0103 a fost o reu\u015fit\u0103. Continu\u0103m s\u0103 afl\u0103m din sondaje c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 \u015fi armata ca institu\u0163ii se bucur\u0103 de cea mai mare \u00eencredere a rom\u00e2nilor. Teoctist a fost unul dintre aceia care a \u00eencercat o conectare a vie\u0163ii post-comuniste cu via\u0163a Bisericii din perioada interbelic\u0103 \u2013 o scurt\u0103 perioad\u0103 de pseudo-democra\u0163ie care e \u00eenc\u0103 considerat\u0103 o epoc\u0103 de aur \u00een istoria Rom\u00e2niei chiar \u015fi de c\u0103tre unii intelectuali nostalgici. Constitu\u0163ia din 1923 a declarat Biserica Ortodox\u0103 \u015fi Biserica Greco-Catolic\u0103, ale majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti a Rom\u00e2niei moderne, drept biserici na\u0163ionale. Episcopii acestor biserici, c\u00e2t \u015fi c\u00e2te un lider de la alte culte, aveau garantate \u00een Senatul \u0163\u0103rii scaune pe via\u0163\u0103. Cum Biserica Ortodox\u0103 era cea mai mare, v\u0103 imagina\u0163i c\u0103 ea avea cei mai mul\u0163i membri \u00een Senat, iar ace\u015ftia puteau influen\u0163a legisla\u0163ia \u0163\u0103rii, f\u0103c\u00e2nd-o favorabil\u0103 bisericii lor. Cu alte cuvinte, biserica na\u0163ional\u0103 \u00eenseamn\u0103 biseric\u0103 de stat, iar asta duce la privilegii cu mult superioare altor culte. Politicienii rom\u00e2ni, \u00een ciuda faptului c\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at destul de repede s\u0103 foloseasc\u0103 suportul Bisericii ortodoxe \u00een special pentru c\u00e2\u015ftiguri electorale, nu au dat niciodat\u0103 curs cererii lui Teoctist de a acorda statut de biseric\u0103 na\u0163ional\u0103 Bisericii Ortodoxe sau de a accepta episcopii ca senatori pe via\u0163\u0103 \u00een Parlament. \u00cens\u0103 una din reu\u015fitele lui cele mai importante a fost introducerea educa\u0163iei religioase \u00een \u015fcolile publice.<\/p>\n

PR: A murit, nu cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103, Mitropolitul Anania, iar moartea lui a adus din nou \u00een dezbatere public\u0103 colaborarea preo\u0163ilor cu fostul regim comunist \u015fi cu Securitatea. Teoctist, Anania sunt dou\u0103 nume mari ale Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne despre care s-a spus c\u0103 au colaborat cu Securitatea. <\/strong>Puteai s\u0103 fii patriarh \u00een Rom\u00e2nia sau s\u0103 fii trimis \u00een misiune \u00een str\u0103inatate f\u0103r\u0103 s\u0103 fi c\u00e2\u015ftigat \u00een prealabil \u00eencrederea regimului?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> Cu siguran\u0163\u0103, nu puteai deveni patriarh sau trimis la misiune \u00een str\u0103in\u0103tate f\u0103r\u0103 s\u0103 fi c\u00e2\u015ftigat \u00een prealabil \u00eencrederea comuni\u015ftilor. Pozi\u0163iile acestea erau mult prea importante pentru a fi l\u0103sate la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii de c\u0103tre comuni\u015fti. \u00cen recent publicatele memorii personale, Anania e foarte atent s\u0103 se prezinte pe sine ca o victim\u0103 a comunismului, datorit\u0103 faptului, recunoscut \u00eentr-un mod dezinvolt \u00eenc\u0103 de pe prima pagin\u0103, de a fi fost legionar. Ce \u00ee\u015fi aminte\u015fte el \u00een memorii \u00eens\u0103 e foarte selectiv sau contrazis de m\u0103rturiile altora \u015fi de documente de arhiv\u0103: de exemplu, nu men\u0163ioneaz\u0103 nimic despre desfiin\u0163area Bisericii Greco-Catolice de c\u0103tre comuni\u015fti \u00een 1948, de\u015fi acesta a fost un eveniment zguduitor pentru biserica \u00een cauz\u0103 \u015fi o oportunitate extraordinar\u0103 pentru Biserica Ortodox\u0103 care prime\u015fte l\u0103ca\u015furile de cult \u015fi pe mul\u0163i dintre credincio\u015fii acelei biserici desfiin\u0163ate. Fapt este c\u0103 \u00een America, Anania poveste\u015fte cum a fost vizitat cel pu\u0163in o dat\u0103 de c\u0103tre Teoctist (care nu era \u00eenc\u0103 patriarh) \u015fi de Mitropolitul Corneanu. \u015etim sigur c\u0103 ace\u015ftia au fost piese de rezisten\u0163\u0103 ale comuni\u015ftilor \u015fi am\u00e2ndoi chiar au recunoscut-o (de\u015fi Teoctist ulterior a regretat acel moment de sinceritate din 1990, dup\u0103 cum am v\u0103zut la r\u0103spunsul anterior).<\/p>\n

PR: Ce s-a schimbat \u00een orientarea Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne odat\u0103 cu alegerea noului Patriarh Daniel?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> Prea Fericitul Patriarh Daniel Ciobotea pare s\u0103 fi abandonat \u00eencercarea de a ob\u0163ine statutul de biseric\u0103 na\u0163ional\u0103 pentru biserica sa. \u00cen schimb, a\u015fa cum a men\u0163ionat \u015fi \u00eentr-un interviu cu mine \u00een 2004 (c\u00e2nd \u00eenc\u0103 era mitropolit al Moldovei), este fascinat de modelul german de parteneriat \u00eentre biseric\u0103 \u015fi stat. Biserica trebuie s\u0103 fie autonom\u0103 dar un partener egal al statului \u00een plan social. Ca urmare a acestor convingeri, Patriarhul Daniel a semnat deja cu Guvernul T\u0103riceanu dou\u0103 protocoale: primul este un protocol de colaborare \u00een aria incluziunii sociale, iar cel de-al doilea un protocol de colaborare privind parteneriatul de asisten\u0163\u0103 social\u0103. Prin aceast\u0103 atitudine, Daniel vrea s\u0103 prezinte Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 drept un actor \u015fi partener social viabil. Lucrul acesta e ceva nou \u00een istoria ortodoxiei \u00een general, bisericile ortodoxe prefer\u00e2nd p\u00e2n\u0103 recent modelul bizantian de simfonie \u00eentre biseric\u0103 \u015fi stat, care presupunea subordonarea bisericii fa\u0163\u0103 de stat, cuplat\u0103 cu protec\u0163ionism din partea unui stat mai mult sau mai pu\u0163in cre\u015ftin. Daniel a abandonat ca neviabil acel model bizantin.<\/p>\n

PR: Sunt voci care \u00eel acuz\u0103 de un \u00ab\u00a0materialism\u00a0\u00bb prea pronun\u0163at pe actualul Patriarh, chiar \u015fi legat de ideea construirii Catedralei M\u00e2ntuirii Neamului, care, iat\u0103, vine \u00eentr-o perioad\u0103 economic\u0103 cum nu se poate mai proast\u0103. Crede\u0163i c\u0103 neamul rom\u00e2nesc are nevoie de o asemenea cheltuial\u0103 pentru a se m\u00e2ntui?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> Noul patriarh are un spirit administrativ destul de dezvoltat cum nu prea au avut patriarhii dinaintea lui. Nu mi s-a p\u0103rut niciodat\u0103 materialist. Dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i numai la faptul c\u0103 e foarte con\u015ftient de rolul marketingului social pentru imaginea bisericii sale ve\u0163i vedea acest spirit \u00een ac\u0163iune prin sta\u0163ia de radio Trinitas, prin televiziune \u015fi agen\u0163ia de \u015ftiri Basilica (disponibil\u0103 pe internet). Prea Fericitul Daniel nu asum\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii vor continua s\u0103 \u00ee\u015fi respecte Biserica invoc\u00e2nd argumente na\u0163ionaliste despre vechimea istoric\u0103, ci dore\u015fte s\u0103 fie sigur c\u0103 acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103. De aceea duce o campanie sus\u0163inut\u0103 la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri de promovare a Bisericii. Despre Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului am scris pe larg \u00een cartea despre religie \u015fi politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Pe scurt, numele \u00een sine mi se pare foarte neinspirat, datorit\u0103 conota\u0163iilor na\u0163ionaliste. Dar sunt de acord c\u0103 actuala biseric\u0103 micu\u0163\u0103 din Dealul Patriarhiei este complet inadecvat\u0103 pentru nevoile celei de-a doua Biserici Ortodoxe ca m\u0103rime din lume. Proiectul exist\u0103 de mult, fiind propus ini\u0163ial de Regele Carol I. Nu a fost niciodat\u0103 realizat, fiindc\u0103 s-a tot considerat c\u0103 nu a fost momentul oportun, de obicei din considerente financiare. Probabil c\u0103 nici acum nu e momentul oportun, dat\u0103 fiind criza economic\u0103 care afecteaz\u0103 \u0163ara. Dar \u015fi americanii au o catedral\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00een Washington \u015fi nimeni nu mai face caz de existen\u0163a ei. \u00cen plus, politicienii afla\u0163i la guvernare consider\u0103 oportun s\u0103 curteze Biserica cea mai puternic\u0103 din \u0163ar\u0103 \u00een vederea alegerilor parlamentare \u015fi locale din 2012.<\/p>\n

PR: Cum explica\u0163i explozia de biserici ap\u0103rute \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 1989? Sunt ele cu adev\u0103rat o expresie a \u00eentoarcerii rom\u00e2nilor la credin\u0163\u0103 sau \u0163ine mai mult de ambi\u0163iile \u015fi planurile clerului ortodox, parc\u0103 tot mai numeros?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> \u00cen perioada post-comunist\u0103 s-a \u00eenceput construc\u0163ia unui num\u0103r enorm de biserici \u015fi multe dintre ele nu sunt \u00eenc\u0103 terminate. Am calculat odat\u0103 \u015fi am descoperit cu stupefac\u0163ie c\u0103 p\u00e2n\u0103 prin 2005 s-a \u00eenceput construc\u0163ia unei biserici ortodoxe la 3 zile o dat\u0103. Explica\u0163ia cea mai plauzibil\u0103 este c\u0103 mul\u0163i preo\u0163i doresc s\u0103 aib\u0103 bisericile lor. Dar totodat\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Polonia sunt recunoscute ca \u0163\u0103rile postcomuniste cu cel mai \u00eenalt nivel de religiozitate din Europa, cu popula\u0163ii care raporteaz\u0103 c\u0103 merg la biseric\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u015fi cred \u00een Dumnezeu \u00een propor\u0163ie de circa 80%. A\u015fadar, rom\u00e2nii par s\u0103 fie foarte religio\u015fi, de\u015fi religiozitatea lor se poate manifesta doar ca intrarea \u00eentr-o biseric\u0103 duminica \u015fi aprinderea unor lum\u00e2n\u0103ri \u015fi nu neap\u0103rat prin apartenen\u0163a la o parohie, cu plata unei membrii anuale. E o religiozitate popular\u0103 care co-exist\u0103 cu diverse supersti\u0163ii (uneori chiar \u015fi cu magie), \u015fi nu una informat\u0103 teologic.<\/p>\n

PR: A\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een alte domenii (cum ar fi presa comunitar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, spre exemplu, unde, iat\u0103, sunt nu mai pu\u0163in de 4 ziare) se observ\u0103 o abunden\u0163\u0103 de l\u0103ca\u015furi ortodoxe \u015fi aici la Montr\u00e9al. <\/strong>Sunt, cred, vreo 13 biserici ortodoxe rom\u00e2ne\u015fti. Crede\u0163i c\u0103 sunt toate necesare sau apari\u0163ia lor are \u015fi alte cauze dec\u00e2t nevoia enoria\u015filor?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> La Montr\u00e9al sunt numero\u015fi preo\u0163i ortodoc\u015fi rom\u00e2ni care au emigrat \u00een Canada. Mul\u0163i dintre ei doresc s\u0103 aib\u0103 parohia lor, a\u015fa cum probabil au avut \u00een Rom\u00e2nia. Conform statisticilor oficiale canadiene, sunt circa 40 000 de rom\u00e2ni \u00een zona Montrealului, iar conform statisticilor neoficiale, probabil c\u0103 sunt \u00een jur de 60 000. Dac\u0103 consider\u0103m c\u0103 e plauzibil ca religiozitatea rom\u00e2nilor emigra\u0163i s\u0103 fie similar\u0103 cu a rom\u00e2nilor din \u0163ar\u0103, atunci 80% din 60 000 reprezint\u0103 cam 48 000 de rom\u00e2ni. Dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r exist\u0103 13 biserici ortodoxe rom\u00e2ne\u015fti \u00een zona Montrealului, atunci fiecare sper\u0103 s\u0103 slujeasc\u0103 \u00een mod ideal cam 3000 de rom\u00e2ni (3700 dac\u0103 asum\u0103m c\u0103 to\u0163i cei 48 000 ar fi ortodoc\u015fi). Acest calcul simplu probabil c\u0103 este o considera\u0163ie major\u0103 avut\u0103 \u00een vedere de episcopii care accept\u0103 sub jurisdic\u0163ia lor aceste parohii.<\/p>\n

PR: \u00cen opinia mea, abunden\u0163a de biserici rom\u00e2ne\u015fti ortodoxe la Montr\u00e9al este \u00eencurajat\u0103 \u015fi de existen\u0163a a dou\u0103 Arhiepiscopii rom\u00e2ne ortodoxe \u00een America de Nord, care las\u0103 impresia c\u0103 se concureaz\u0103 una pe cealalt\u0103 \u00een a da acoperire canonic\u0103. Ca un cunosc\u0103tor al treburilor religioase, cum vede\u0163i dvs aceste lucruri?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> Probabil c\u0103 este ceva adev\u0103r \u00een privin\u0163a competi\u0163iei dintre Arhiepiscopia Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din cele Dou\u0103 Americi (Arhiepiscopia) \u015fi Episcopia Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din America (Episcopia). \u00cemi amintesc cum \u00een 1992, c\u00e2nd am ajuns eu \u00een Canada, rom\u00e2nii din ora\u015fe precum Vancouver sau Toronto se considerau \u00eenc\u0103 diviza\u0163i \u00een dou\u0103 tabere, arunc\u00e2ndu-\u015fi unii altora acuza\u0163ii de legionari sau comuni\u015fti. Pentru noi cei emigra\u0163i dup\u0103 1989, aceast\u0103 diviziune nu avea prea mult sens, dat fiind c\u0103 abia sc\u0103paser\u0103m de comunism, dar nu ne sim\u0163eam deloc atra\u015fi de legionarism, ci eram fascina\u0163i de democra\u0163ie. Emigra\u0163ia postcomunist\u0103 \u00een Canada \u015fi SUA este foarte diferit\u0103 de cea din timpul comunismului. De aceea, probabil c\u0103 nici diviziunile ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti din diaspora nu mai au sens \u015fi sunt probabil \u00eentre\u0163inute artificial. O conlucrare \u00eentre Arhiepiscopie \u015fi Episcopie ar fi solu\u0163ia ideal\u0103 pentru a evita tendin\u0163ele de fragmentare ale rom\u00e2nilor.<\/p>\n

PR: Se vorbe\u015fte de ceva vreme de unificarea Arhiepiscopiei ortodoxe rom\u00e2ne cu Episcopia sub tutela bisericii-mam\u0103 din Rom\u00e2nia sau chiar cu scopul de a se creea o patriarhie ortodox\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare \u00een America de Nord. Crede\u0163i c\u0103 una sau cealalt\u0103 sunt posibile?<\/strong><\/p>\n

L. T.:<\/strong> Pa\u015fi \u00een direc\u0163ia unei unific\u0103ri a Arhiepiscopiei cu Episcopia exist\u0103 \u015fi mi se pare c\u0103 i-a\u0163i \u015fi raportat \u00een Pagini Rom\u00e2ne\u015fti<\/em> prin 2009. De atunci, dialogul este pu\u0163in cam stagnant. Dac\u0103 va fi o unificare \u00eentre cele dou\u0103 eparhii rom\u00e2ne\u015fti, noua entitate (care probabil va avea rang de Mitropolie) va fi autonom\u0103 de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103, a\u015fa cum prevede \u015fi statutul actualei Arhiepiscopiei: de\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u00ab\u00a0leg\u0103turile canonice, dogmatice \u015fi spirituale cu Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, de la care prime\u015fte Sf\u00e2ntul \u015fi Marele Mir… Arhiepiscopia se conduce dup\u0103 propriul Statut\u00a0\u00bb, iar episcopii ei sunt confirma\u0163i prin gramat\u0103 patriarhal\u0103 de Sinodul Patriarhiei Rom\u00e2ne. Aceast\u0103 autonomie a Arhiepiscopiei a existat \u00eenc\u0103 din 1950 \u015fi a fost reconfirmat\u0103 \u00een 1974. Canonic, Episcopia este sub jurisdic\u0163ia lui Orthodox Church in America (OCA), iar episcopul ei este hirotonit de Sinodul Episcopilor OCA. At\u00e2t Arhiepiscopia c\u00e2t \u015fi OCA au f\u0103cut parte p\u00e2n\u0103 \u00een mai 2010 din Standing Conference of Canonical Orthodox Bishops of the Americas (SCOBA), o alt\u0103 structur\u0103 canonic\u0103 ortodox\u0103 de pe continentul american al c\u0103rei rol a fost de a \u00eencuraja unitatea de credin\u0163\u0103 ortodox\u0103 \u00een vederea unui misionarism ortodox credibil. SCOBA nu mai exist\u0103, fiind \u00eenlocuit\u0103 din mai 2010 de Adunarea Episcopilor Ortodoc\u015fi Canonici din America de Nord \u015fi Central\u0103 (www.assemblyofbishops.org), care are ca scop preg\u0103tirea unui plan pentru a se ajunge la o unitate administrativ\u0103 a tuturor ortodoc\u015filor din SUA \u015fi separat din Canada. Patriarhia Ecumenic\u0103, \u00een consultare cu celelalte patriarhii, trebuie s\u0103 aprobe constituirea unei adun\u0103ri a episcopilor separate pentru Canada, iar episcopii din Mexic s\u0103 participe la adunarea episcopilor din America de Sud. Un r\u0103spuns la aceast\u0103 cerere ar putea veni p\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire din mai 2011.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stabilit \u00een Canada din 1992, Lucian Turcescu este profesor doctor \u00een teologie \u015fi director de studii post-universitare la Departamentul de Teologie al Universit\u0103\u0163ii Concordia din Montr\u00e9al. Anterior, a lucrat timp de 6 ani la St. Francis Xavier University, Nova Sco\u0163ia, unde a fost \u015fi decan al Departamentului de Studii Religioase. \u00cen paralel cu activitatea didactic\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":14,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[447],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-2bq","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8396"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/14"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8396"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8396\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8396"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8396"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8396"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}