{"id":9509,"date":"2011-04-15T12:19:31","date_gmt":"2011-04-15T16:19:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.paginiromanesti.ca\/?p=9509"},"modified":"2011-04-15T12:19:31","modified_gmt":"2011-04-15T16:19:31","slug":"juramantul-in-fata-propagandei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/2011\/04\/15\/juramantul-in-fata-propagandei\/","title":{"rendered":"Jur\u0103m\u00e2ntul, \u00een fa\u0163a propagandei"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/a>
30 august 1944. \u00cent\u00e2lnirea cu Armata Ro\u015fie \u00een Bucure\u015fti (Bulevdardul Carol). Divizia Tudor Vladimirescu.(c) Fototeca online a comunismului rom\u00e2nesc<\/figcaption><\/figure>\n

Alfred de Musset spunea, c\u00e2ndva, c\u0103 marile dureri sunt mute. La r\u00e2ndul lor, documentele au glasul \u015fi durerile lor. Sco\u00adpul scuz\u0103 mijloacele a fost o deviz\u0103 la \u00eendem\u00e2na celor care \u015fi-au atins scopul, indiferent cum \u015fi c\u00e2nd. De nenu\u00adm\u0103\u00adra\u00adte ori s-a c\u0103u\u00adtat ascunderea faptelor ur\u00e2te \u015fi scoaterea \u00een relief a nevinov\u0103\u00ad\u0163iei sau a inten\u0163iilor frumoase. \u00cen fi\u00adnal, s-a constatat c\u0103 patriotis\u00admul a fost \u015fi este grupat la dou\u0103 extremit\u0103\u0163i: 1) Ostentativ, g\u0103l\u0103\u00adgios, inflamabil \u015fi violent; 2) L\u0103udabil, benefic, profund \u015fi discret. <\/em><\/p>\n

Aminteam, c\u00e2ndva, c\u0103 la 14 octom\u00adbrie 1943, Ana Pauker, Vasile Luca \u015fi al\u0163i patrio\u0163i de acest gen au organizat, \u00een URSS, divizia stalinist\u0103 “Tudor Vladi\u00admi\u00adrescu”, format\u0103 din prizonieri rom\u00e2ni care s-au \u00eenrolat voluntar sub umbra steagului ro\u015fu. Cei care au semnat acea adeziune au uitat c\u0103, anterior, juraser\u0103 credin\u0163\u0103 ve\u015f\u00adnic\u0103 statului rom\u00e2n, sub al c\u0103rui tricolor luptaser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd au c\u0103zut prizonieri. Ivindu-se ocazia de a sc\u0103pa din infernul lag\u0103relor sovietice exterminatoare, ideea tr\u0103d\u0103rii a fost atr\u0103\u00adg\u0103toare. Planul acestei mari unit\u0103\u0163i era s\u0103 lupte \u00eempotriva armatei rom\u00e2ne aflate \u00een retragere, pentru ca, \u00een final, s\u0103 ocupe Bucure\u015ftiul.<\/p>\n

Lovitura de stat de la 23 august 1944, care s-a finalizat cu arestarea mare\u00ad\u015falului Antonescu, a schimbat acele planuri, chiar le-a \u00eencurcat, spre sup\u0103rarea Anei Pauker. \u00cen aceste condi\u0163ii, divizia men\u00ad\u0163ionat\u0103, aflat\u0103 \u00een subordinea Comandamentului Sovietic al Frontului Ucrai\u00adnean, a fost redirec\u0163ionat\u0103 \u015fi trimis\u0103 s\u0103 lupte \u00een vest, contra germanilor. Ca o co\u00adinciden\u0163\u0103 sau ca o pedeaps\u0103 a divinit\u0103\u0163ii, divizia >Tudor Vladimirescu\u201d a fost decimat\u0103 \u00een luptele din jurul Debre\u0163inului, \u00een Ungaria.<\/p>\n

Revenind la momentul finaliz\u0103rii racol\u0103rii de voluntari, chemarea adresat\u0103 comandan\u0163ilor Armatei Rom\u00e2ne, de a sa-\u00adbo\u00adta luptele, de a dezerta \u015fi a se preda sovie-\u00adticilor, a fost semnat\u0103 de colonelul Mi\u00adhail Maltopol, lt. colonel Nicolae Cambrea, lt. colonel Iacob Teclu, lt. colo\u00adnel Dan, de 12 maiori \u015fi un intendent. Ma\u00adjoritatea vor deveni generali peste noapte, \u00eempin\u015fi \u00een func\u0163ii importante, sfi\u00add\u00e2ndu-i pe vechii colegi,\u00a0 r\u0103ma\u015fi \u00een lag\u0103\u00adre. Cei care au refuzat oferta de se \u00eenrola ca voluntari au revenit \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 7 ani, slabi, bolnavi, cu grade mici \u015fi f\u0103r\u0103 drepturi de veterani de r\u0103zboi, deoarece nu au luptat contra hidrei fasciste. Pentru a exista \u015fi nelipsita bomboan\u0103 pe coliv\u0103, dup\u0103 intrarea pe teritoriul rom\u00e2nesc nu au a\u00adjuns direct la familiile lor, care \u00eei a\u015fteptau cu ner\u0103bdare. Au fost ne\u00advoi\u0163i s\u0103 mai suporte \u00eenc\u0103 un an de acomodare \u00een \u00eenchisorile politice rom\u00e2ne\u015fti sau la Canalul Mor\u0163ii, de unde mul\u0163i nu s-au mai \u00eentors.<\/p>\n

Pentru a da un singur exemplu, maiorul Mircea Haupt, unul dintre semnatarii instig\u0103rii la dezertare, dup\u0103 1945 a ajuns rapid general de Corp de Armat\u0103, apoi Secretar Ge\u00adneral \u00een Ministerul Ap\u0103r\u0103\u00adrii Na\u0163ionale, condus de E\u00admil Bodn\u0103ra\u015f. A fost trecut \u00een rezerv\u0103 \u00een 1959, c\u00e2nd fo\u015ftii s\u0103i colegi mu\u00adreau \u00een \u00eenchisorile politice, pentru vina c\u0103 au fost demni, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi verticalitatea, prin respectarea jur\u0103m\u00e2ntului dat. Redau mai jos textul acelui apel incredibil, dar adev\u0103rat, de un patetism pronun\u0163at, stropit din bel\u015fug cu ingredientele bol\u015fevismului vremii, folosind solni\u0163a demagogiei activi\u015ftilor instigatori. Este interesant faptul c\u0103, la \u00eentreb\u0103rile pline de retorism care se pun se dau \u015fi r\u0103spunsurile emfatice, jenante \u00een plin conflict militar: Ne adre\u00ads\u0103m Comandan\u0163ilor de Unit\u0103\u0163i rom\u00e2ne. Cu inima str\u00e2ns\u0103 de du\u00adrere, urm\u0103rim tra\u00adgedia unit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne, care mai s\u00e2n\u00adgereaz\u0103 \u00eenc\u0103 pentru r\u0103zbo\u00adiul german. \u015ei acuma, \u00eenainte de a se sa\u00adcrifica \u015fi ultimii Rom\u00e2ni, ne adres\u0103m tu\u00adturor Comandan\u0163ilor care comand\u0103 unit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne \u015fi le spunem: Noi, acei care sem\u00adn\u0103m acest apel, am supravie\u0163uit catastrofei de pe Don \u015fi de la Stalingrad. Zgu\u00addu\u00adirea sufleteasc\u0103 prin care am trecut atunci \u015fi realit\u0103\u0163ile pe care le-am cunoscut dup\u0103 aceea ne-au f\u0103cut s\u0103 putem ju\u00addeca cum se cuvine situa\u0163ia \u00een care am fost \u015fi noi \u015fi \u00een care este pus\u0103 ast\u0103zi Armata \u015fi \u0163ara Noastr\u0103. Ascul\u00adta\u0163i-ne bine: \u00eenfr\u00e2ngerea Nem\u0163ilor este sigur\u0103! Numai un timp relativ scurt mai desparte pe Nem\u0163i de finalul \u00eenfr\u00e2ngerii. Dac\u0103 \u0163ara Noastr\u0103 va r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi de Nem\u0163i, se va pr\u0103bu\u015fi odat\u0103 cu ei. \u015ei pentru a reali\u00adza acest dezastru, mai duce\u0163i la moarte solda\u0163ii pe care \u00eei comanda\u0163i? Ce ve\u0163i r\u0103spunde c\u00e2nd vi se va pune \u00eentrebarea: Nici acum, dup\u0103 at\u00e2tea \u00eenfr\u00e2ngeri germane \u015fi \u00een fa\u0163a for\u0163ei de ne\u00eenvins a Armatei Sovietice, n-a\u0163i \u00een\u0163eles c\u0103 Rom\u00e2nia este \u00eempins\u0103 spre catastrof\u0103? \u015ei dac\u0103 a\u0163i \u00een\u0163eles aceasta, pentru ce a\u0163i continuat s\u0103 v\u0103rsa\u0163i s\u00e2ngele rom\u00e2nesc? Nu pute\u0163i r\u0103s\u00adpunde dec\u00e2t cu dou\u0103 vorbe: pentru nem\u0163i! Dar cine continu\u0103 a se men\u0163ine \u00een slujba Nem\u0163ilor va pl\u0103ti cu capul s\u0103u lipsa curajului de a se desface la timp din aceast\u0103 c\u00e2rd\u0103\u015fie m\u00e2r\u015fav\u0103. A\u0163i asistat pasivi sau, mai mult, a\u0163i fost p\u0103rta\u015fi la jocul pe care l-a f\u0103cut \u015fi-l face Antonescu, miz\u00ad\u00e2nd pe cartea german\u0103, apropiind r\u0103z\u00adboiul de grani\u0163ele Rom\u00e2niei. Face\u0163i acuma un act de salvare a \u0163\u0103rii \u015fi deschide\u0163i-i drum spre o apropiere de Marile Demo\u00adcra\u0163ii, Rusia, Anglia \u015fi America, \u00eenving\u0103\u00adtoare \u00een acest r\u0103zboiu. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103, nu e vorba numai de soarta Dumneavoastr\u0103, e vorba de \u0163ara noastr\u0103 scump\u0103, c\u0103reia \u015fi noi \u00eei \u00eenchin\u0103m toate g\u00e2ndurile noastre. Face\u0163i Dvs. gestul pe care Antonescu nu-l va face. Nu-l va face fiindc\u0103 interesele lui, soarta lui, sunt prea str\u00e2ns legate de ale lui Hitler. El va s\u00e2n\u00adgera \u0163ara p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit \u015fi va aduce r\u0103z\u00adboiul \u015fi pe teritoriul ei, pref\u0103\u00adc\u00e2nd-o \u00een praf \u015fi cenu\u015f\u0103.<\/p>\n

Termina\u0163i singuri r\u0103zboiul. Trece\u0163i cu unit\u0103\u0163ile de partea Ru\u015filor, c\u00e2nd sun\u00adte\u0163i pu\u015fi \u00een front. Ac\u0163iona\u0163i contra spa\u00adtelui, c\u00e2nd sunte\u0163i \u00een rezerv\u0103. Preda\u0163i-v\u0103 partizanilor sovietici \u015fi ac\u0163iona\u0163i \u00eempreu\u00adn\u0103 cu ei. Proced\u00e2nd astfel, ve\u0163i ob\u0163ine cru\u0163area vie\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, pe care Nem\u0163ii le sacrific\u0103. Iar la \u00eencheierea si\u00adtua\u0163iei finale v\u0103 ve\u0163i prezenta poporului rom\u00e2n \u00een alt\u0103 lumin\u0103, \u00een fa\u0163a lumii \u00eentre\u00adgi, care lupt\u0103 contra Germaniei. U\u015fur\u00e2nd \u00eenfr\u00e2ngerea Nem\u0163ilor, contribuind la destr\u0103marea frontului lor, a\u0163i u\u015fura \u0163\u0103rii noastre ie\u015firea din r\u0103zboiu \u015fi i-a\u0163i evita astfel nefericirea de a se mai g\u0103si \u00een tab\u0103ra celor \u00eenvin\u015fi, \u00een momentul dobor\u00e2rii lor definitive. Am putea ob\u0163ine, \u00een acest caz, u\u015fur\u0103ri pentru \u0163ara noastr\u0103 la \u00eencheierea p\u0103cii mondiale.<\/p>\n

\u015ei apoi nu uita\u0163i Ardealul! Singura \u015fans\u0103 de a-l rec\u0103p\u0103ta este de a c\u00e2\u015ftiga bun\u0103voin\u00ad\u0163a Marlor Democra\u0163ii \u00eenving\u0103toare. Dar pentru aceasta trebuie s\u0103 facem dovada c\u0103 merit\u0103m \u00eencrederea lor. Iar \u00een caz c\u0103 vom fi nevoi\u0163i a intra \u00een lupt\u0103 contra Ungurilor pentru Ardeal, cu cine vom lupta, dac\u0103 l\u0103sa\u0163i s\u0103 se distrug\u0103 \u015fi ultimele Divizii rom\u00e2ne\u015fti? A salva pe solda\u0163ii \u015fi ofi\u0163erii ce-i comanda\u0163i de la moarte sigur\u0103, printr-o capitulare onorabil\u0103 \u015fi ra\u0163ional\u0103, \u00eenseam\u00adn\u0103 a-i d\u0103rui \u0163\u0103rii. Ca prizonieri la Ru\u015fi, v\u0103 ve\u0163i bucura, ca \u015fi noi, de regimul prev\u0103zut de conven\u0163iile interna\u0163ionale. Trimite\u0163i oameni de \u00eencredere spre a lua contact cu reprezentan\u0163ii no\u015ftri, domnii colonel Mihail Maltopol \u015fi lt. col. Nicolae Cambrea, care se afl\u0103 aici, pe front. Proced\u00e2nd astfel, nu tr\u0103da\u0163i \u015fi nu v\u0103 dezonora\u0163i, ci dimpotriv\u0103, r\u0103m\u00e2ne\u0163i credincio\u015fi intereselor reale ale \u0163\u0103rii. \u015ei \u0163ara, \u015fi oamenii ce-i ave\u0163i sub comand\u0103, \u015fi familiile lor v\u0103 vor binecuv\u00e2nta\u201d.<\/p>\n

La final sunt 17 semn\u0103turi. Con\u0163i\u00adnutul documentului a fost preluat din lucrarea Veteranii de R\u0103zboi Doljeni, volumul I, Editura Alutus, Slatina, 2002 (p. 153-154), precum \u015fi din volumul Divizia stalinist\u0103 Tudor Vladimirescu, \u00een umbra steagului ro\u015fu, Editura Pan-Arcadia, Bucure\u015fti, 1992 (p. 11), autor fiind colonelul Nicolae Fuiorea.<\/p>\n

Recitind ultimele fraze, observ\u0103m c\u0103 se spune c\u0103 prizonierii c\u0103zu\u0163i la ru\u015fi s-au bucurat de bunele condi\u0163ii prev\u0103zute de conven\u0163iile interna\u0163ionale. Supravie\u0163uitorii au m\u0103rturi\u00adsit cu totul altceva. \u00cen acele la\u00adg\u0103re au mu\u00adrit de foame, de boli \u015fi de munci istovitoare sute de mii de prizonieri. Comentariile sunt de prisos.<\/p>\n

Note: Georgic\u0103 Bercea Florea, coordonator, Din dosarele comunismului, drama ofi\u0163e\u00adrilor rom\u00e2ni, Ed. Arves, Craiova, 2010.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alfred de Musset spunea, c\u00e2ndva, c\u0103 marile dureri sunt mute. La r\u00e2ndul lor, documentele au glasul \u015fi durerile lor. Sco\u00adpul scuz\u0103 mijloacele a fost o deviz\u0103 la \u00eendem\u00e2na celor care \u015fi-au atins scopul, indiferent cum \u015fi c\u00e2nd. De nenu\u00adm\u0103\u00adra\u00adte ori s-a c\u0103u\u00adtat ascunderea faptelor ur\u00e2te \u015fi scoaterea \u00een relief a nevinov\u0103\u00ad\u0163iei sau a inten\u0163iilor frumoase. […]<\/p>\n","protected":false},"author":125,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","enabled":false}}},"categories":[420,54],"tags":[],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p9PoWe-2tn","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9509"}],"collection":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/users\/125"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9509"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9509\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9509"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9509"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/paginiromanesti.ca\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9509"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}