Motto: Dans la vie on aime toujours quelqu’un plus pour ses défauts que par ses qualités. (Mme Faride Loayza)
Cand inca mai copilaream pe dulcile plaiuri bucovinene, imi parea ca timpu-i doar asa, o nalucire ce ma ingana ca o umbra nevazuta, in acelasi ritm molcom si bine masurat de pendula pe care mama o stergea de praf in fiecare sambata. De ani buni acum, de cand nevoile ma tin mereu in miscare pe acest nou continent, am constatat ca, pentru a ajunge mai repede sau mai departe, suntem nevoiti mereu sa ne depasim. Pentru circulatia pe autostrazile canadiene, limita superioara de viteza este marcata la 100 km /ora, dar, daca vrem sa tinem ritmul cu ceilalti parteneri de drum, vom alerga si noi cu 120 de km pe ora. La locul de munca, randamentul pentru care se calculeaza salariul este de 100%, dar daca vrem sa facem un pas inainte sau pur si simplu sa ne pastram pozitia, productivitatea impusa va fi mereu de 120%.
Exemple ca acestea ar putea fi inca multe, dar nu pentru acest lucru m-am gandit sa va rapesc clipele de fata, ci pentru a va pune o intrebare: oare si pentru dumneavoastra timpul si-a cam pierdut pendula si alearga tot mai repede cu fiecare zi? Daca raspunsul sincer este afirmativ, cred ca e o foarte buna ocazie sa va ganditi pentru o clipa si la propria dvs. persoana, cu atat mai mult acum, cand vine momentul bilantului anual, cu vin proaspat si sarmale fierbinti.
De multe ori, prinsi in caruselul vietii, uitam de noi si de ce e cu adevarat important in viata, adica de cei dragi de langa noi, iar cand necazurile ne ajung din urma ne surprind mereu nepregatiti. In acelasi timp, stiu ca sunteti tineri, puternici, bine pregatiti si ca vreti sa reusiti tot ce visati de multa vreme. Stiu ca aveti scopuri bine conturate, pentru care nu va crutati eforturile, si ca de multe ori faceti ore suplimentare, sau inca un serviciu, pentru a ajunge cat mai repede la tinta. Stiu la fel de bine ca, atunci cand prima tinta va fi atinsa, veti continua din ce in ce mai repede pentru o a doua, si tot asa mai departe. Mai stiu ca sunteti de multe ori cel de care depinde siguranta financiara a familei.
Acum va rog doar sa faceti un mic efort si sa va imaginati cum ar arata lumea care va e atat de draga daca dintr-o data nu veti mai exista. Credeti-ma pe cuvant: pamantul va continua sa se rostogoleasca mereu in aceeasi directie si impozitele vor veni, an dupa an, cu aceeasi promptitudine.
Doar pentru cei dragi, timpul se va opri mirat ca nu mai are inaintea cui sa fuga. Asa ca, mai inainte de a inchina pahare pentru tot ce veti realiza pe anul viitor, uitati-va o clipa in jurul dumneavostra si asigurati-va ca toti cei dragi vor putea continua ce si-au propus, chiar daca intr-o buna zi veti pleca subit sa va intalniti stramosii.
Voi incheia seria povetelor din acest an multumindu-va pentru rabdarea cu care le-ati citit, luna dupa luna, si sperand ca, poate, pentru unii vor fi fost de folos.
La multi ani cu sanatate si belsug, pentru anul care urmeaza, precum si pentru toti ceilalti ce vor veni.
Petru Cotnareanu
Consilier in securitate financiara
[email protected]
