Interviu cu Gheorghe Ciuhandu, presedintele Partidului Popular Crestin Democrat
Pagini Romanesti: Domnule Ciuhandu, ultima data cand am vorbit cu dvs erati presedintele PNTCD, acum sunteti presedintele PPCD. Ce s-a intamplat intre timp si de ce?
Gheorghe Ciuhandu: De la ultimul nostru interviu (noiembrie 2004, n.n.) s-au intamplat mai multe lucruri in Romania. In primul rand, au fost alegerile parlamentare din noiembrie 2004, in urma carora, pentru a doua oara consecutiv, nu am reusit sa revenim in Parlament. Dupa acest esec, fiindca a fost vorba de un esec pe care ni l-am asumat, si eu si cei din conducerea partidului, s-a pus problema a ceea ce urmeaza sa facem. Erau trei posibilitati: sa ramanem in stadiul in care eram in acel moment, adica pe aceleasi structuri si in aceeasi conformatie, ceea ce ne-ar fi condus la un procentaj de sub 5%, cat este pragul accederii in Parlament. A doua varianta a fost aceea de a intra in combinatie cu alte componente ale Aliantei Dreptate si Adevar, iar structura rezultata sa se transforme in partid si sa intre in cadrul Partidului Popular European. In aceasta situatie, noi ne-am fi pierdut identitatea si am fi fost doar un element de transfer catre PPE. A treia varianta a fost aceea de a incerca sa aducem in jurul PNTCD alte structuri care se revendicau a fi crestin-democrate, in asa fel incat partidul nostru sa fie elementul coagulant al acestei structuri politice.
In atari conditii, au aparut problemele legate de nume, in sensul ca multi aveau o retinere fata de numele PNTCD, pe care il vedeau ca pe o structura politica depasita, cu tendinte mai mult paseiste decat orientate spre viitor. Or noi tocmai asta doream: sa aratam ca suntem un partid adaptat cerintelor actuale din Romania, unde chiar este nevoie de o forta politica de centru-dreapta. Pentru a realiza acest lucru era nevoie de o deschidere. Iar aceasta deschidere am facut-o si prin noua denumire care ne apropie de ceea ce suntem de fapt, parte a Partidului Popular European. Aceasta denumire poarta in ea atat notiunea de national, cat si pe aceea de taranesc. Asa am ajuns, la Congresul din 5 martie, sa adoptam noul nume al partidului, care este acum Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD).
PR: Culoarul politic «popular» este deosebit de aglomerat astazi. Partide precum PNL, PD si chiar PRM au cochetat sau cocheteaza cu ideea transformarii in partid popular; PRM si-a schimbat chiar numele in Partidul Popular Romania Mare. Ce se da aici de se bate atata lume sa ocupe un loc?
Gh. C.: In Romania exista un interes major pentru acest culoar politic pentru ca Partidul Popular European este cel mai important partid in Parlamentul European. Noi suntem unicul partid romanesc membru in PPE. Datorita faptului ca nu am reusit pentru a doua oara sa intram in Parlament, s-a creat o anumita disponibilitate in randul unor partide parlamentare romanesti de a-si insusi termenul de popular, crezand ca doar prin adoptarea acestui nume pot deveni membri ai PPE. Chestiune profund falsa. Aceasta dorinta de apartenenta la PPE se explica si prin aceea ca Partidul European este interesat sa aiba reprezentanti in Parlamentul Romaniei, lucru pe care, din pacate, noi nu-l putem asigura in momentul de fata.
Partidul nostru, din 1990 incoace, a facut dovada ca este aparatorul proprietatii, al restabilirii justitiei in Romania, al retrocedarii catre adevaratii proprietari a bunurilor confiscate de regimul comunist, a fost sustinatorul Romaniei in structurile euroatlantice, toate acestea fiind valori occidentale si reprezentative pentru PPE. Din punct de vedere doctrinar si al afilierii politice, este clar ca PPCD este singurul partid popular autentic din Romania. Noi speram ca prin aceste reorganizari si prin extinderea partidului catre segmentul de populatie de orientare crestin-democrata – care, conform sondajelor, se cifreaza undeva catre 20% – sa cream conditiile ca la proximele alegeri sa intram in Parlament.
PR: Esecul partidului dvs la alegerile din anul 2000 a avut o justificare plauzibila prin prisma esecului la guvernare. Cum explicati insa esecul la alegerile din noiembrie 2004?
Gh. C.: Socul din 2000 a fost foarte puternic si, din pacate, din ianuarie 2001, in loc sa ne regrupam, PNTCD a trecut printr-o faza de spargeri succesive, de contestari, de procese, de excluderi, iar acest lucru a creat o imagine foarte proasta, de neseriozitate in opinia publica. Cred ca acest lucru explica si esecul din 2004. Din pacate, in afara rezultatelor bune obtinute in judetul Timis, la alegerile locale, in restul tarii s-au obtinut rezultate extrem de slabe, situate in jurul marjei de 2%. Acest nou esec a influentat negativ rezultatul alegerilor din noiembrie 2004.
Parlamentarii romani nu vor alegeri anticipate de frica electoratului
PR: Presedintele Traian Basescu vorbeste cam de unul singur de alegeri anticipate. Sunteti pregatit pentru o noua campanie electorala?
Gh. C.: Noi acuma suntem in faza in care cautam sa finalizam cat mai repede acest proces de unificare, inceput pe data de 6 martie 2005 la Congresul de unificare. Intre timp, au inceput sa ni se alature organizatii si din alte partide politice, cum ar fi PUR (in prezent PCR, Partidul Conservator din Romania) sau PNG. Deci acest proces este in plina desfasurare. Alegerile anticipate ar fi desigur o sansa pentru noi, cu o singura conditie: ca acest proces de unificare sa se finalizeze destul de repede. Nu stiu daca vor fi alegeri anticipate in toamna. Exista o retinere fata de aceste alegeri, motivata si prin interesele personale ale parlamentarilor, care nu cred ca sunt prea dispusi sa dea ochii cu electoratul.
O alta retinere este legata de calendarul de aderare a Romaniei la UE, care ne impune anumite scadente, or cred ca alegerile anticipate ar perturba acest calendar sau chiar ar da o imagine de nesiguranta a tarii in context european. Presedintele Basescu motiveaza dorinta sa de alegeri anticipate prin realizarea unei majoritati parlamentare. Eu sper insa ca, in cazul unor alegeri anticipate, Alianta DA sa-si modifice optica fata de PPCD si sa nu mai mearga pe teoria votului irosit dat partidului nostru. Daca acest lucru se va intampla, atunci eu cred ca noi avem o sansa reala de a intra in Parlament, chiar in cazul unor alegeri anticipate.
PR: Spuneati mai devreme ca sunt oameni din PUR sau PNG care vin catre partidul dvs. Nu va temeti de acesti oameni?
Gh. C.: Multi sunt plecati de la noi, dintr-un motiv sau altul, si nu au dat in partid la plecare, iar acum, vazand ca ne straduim sa refacem partidul sub aceasta forma populara, au revenit de unde au plecat. Sunt si oameni care s-au alaturat direct acestor partide, dar care au fost apoi deceptionati. Oricum, tot ce facem, facem cu consultarea si cu avizul organizatiilor locale.
Legea lustratiei – o cale de asanare a clasei politice romanesti
PR: Legea lustratiei parea sa fie apanajul partidului dvs, desi atunci cand ati fost la guvernare, in perioada 1996-2000, trebuie sa recunoastem, nu s-a realizat mare lucru in acest domeniu. Acum sunt doua partide care se bat sa aduca aceasta lege in fata Parlamentului. Cu ce sanse?
Gh. C.: As face aici o mica corectura. Noi am sustinut aceasta lege prin regretatul deputat George Serban. Legea lustratiei se inspira din Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara si a fost depusa in Parlamentul Romaniei dupa moartea lui George Serban, in mai 1999. Doar ca a zacut acolo, din cauza obstructiei Consiliului legislativ. Noi am fost singurul partid parlamentar care am sustinut acest proiect de lege. Din pacate, dupa anul 2000, pe fondul absentei noastre din Parlament, nici unul din partidele care astazi sustin aceasta lege nu au sustinut-o. In campania mea pentru alegerile prezidentiale din noiembrie 2004, eu am mers foarte mult pe aspectul de moralitate si am evocat aceasta Lege a lustratiei, nu din dorinta de a ne razbuna pe fostii comunisti sau securisti, ci din dorinta de a asana mediul politic romanesc de personaje care nu doresc o intergrare reala in democratiile occidentale, ci se folosesc oportunist de pozitiile pe care le au.
PR: Cum sta PPCD-ul cu fostii securisti si comunisti?
Gh. C.: Pot sa va spun ca toti cei care am candidat din partea PPCD la alegeri am dat declaratii, sub semnatura proprie, prin care am certificat faptul ca nu am facut politie politica sau ca nu am fost activisti comunisti care sa fi actionat impotriva poporului roman. Dupa stiinta mea, in momentul de fata, nimeni nu a acuzat vreun membru PPCD ca ar fi facut parte din astfel de structuri.
PR: Nu ati incercat sa mergeti mai departe de aceste simple declaratii? Adica sa faceti o verificare reala a candidatilor PPCD de catre CNSAS?
Gh. C.: Foarte multi de la noi, chiar si eu personal, am cerut avizul CNSAS si, de exemplu, in cazul meu, mi s-a comunicat ca nu am fost agent al politiei politice, de fapt eu nu am fost nici macar membru de partid inainte de 1989. La fel ca mine au facut foarte multe persoane.
PR: Dar nu este o regula instituita in partid in acest sens?
Gh. C.: Nu, insa la Congresul partidului din martie 2004 s-a facut o propunere in acest sens. Mai mult, noi am facut un apel catre partidele parlamentare sa dea declaratii in sensul sustinerii Legii lustratiei.
Electoratul roman este atras de populismul desantat al stangii politice
PR: Daca romanii din tara ar fi votat asa cum au facut cei care traiesc la Montréal, astazi PPCD ar fi fost nu doar in Parlament, ci chiar la guvernare alaturi de Alianta DA. La scrutinul organizat la Montréal, atat dvs personal cat si partidul dvs ati primit aproximativ 10% din voturi. De ce acolo ati convins iar in tara nu?
Gh. C.: Aici cred ca este vorba si de o problema de mentalitate si de utilitatea votului. Capitolul utilitatii cred ca l-am discutat deja. Cu privire la mentalitate, as spune urmatoarele: eu am mers in alegeri cu un mesaj axat pe valorile crestin democratice de tip occidental, adica am mers pe ideea de proprietate, de solidaritate, de responsa-bilitate etc. Din pacate, acest tip de mesaj nu este prea bine vazut in Romania. Foarte multi electori sunt, din pacate, atrasi de acest populism desantat pe care l-au practicat guvernarile de stanga. Or, la Montréal, se stie ca este o alta mentalitate, o alta societate; romanii nostri de acolo gandesc poate intr-un stil mai apropiat de valorile pentru care militez eu si partidul nostru.
PR: Vorbeati de transmiterea de mesaje si de receptarea lor diferit de romanii din strainatate. Sunteti sigur ca mesajele dvs au ajuns la electoratul roman din tara? Cu alte cuvinte, ati avut parghiile de transmitere la nivel national a mesajelor dvs?
Gh. C.: Cred ca ceea ce spuneti dvs este adevarat, si anume ca nu am avut aceste posibilitati pe care le au partidele parla-mentare. In Romania, legislatia electorala priveaza partidele extra-parlamentare de posibilitatea reala de a-si prezenta mesajele prin mass-media. De altfel, una din moti-vatiile mele de a candida la Presedintia Romaniei a fost tocmai aceea de a beneficia de atuurile pe care legislatia le confera unui candidat prezidential ca sa pot expune mesajele partidului nostru.
