Dusuri alternative pentru Romania

Integrarea Romaniei in structurile europene este o cursa presarata cu multe obstacole. Semnalele care vin de la cei care au painea si cutitul in Occidentul european sunt contradictorii. Ele determina Romania sa treaca de la agonie la extaz, tur-retur.
Imediat dupa voturile negative acordate Constitutiei Europene in Franta si Olanda, a devenit cat se poate de evident ca exista o rezistenta foarte puternica la largirea UE de la 25 de membri la 27. In Franta, un sondaj de opinie scotea la iveala faptul ca mai bine de jumatate dintre francezi nu vor Romania in UE. In Germania, cel mai puternic pilon de rezistenta al constructiei europene, mai multe voci din prim-planul vietii politice s-au pronuntat in repetate randuri fara echivoc impotriva integrarii Romanie in UE in 2007. Aceste semnale au venit mai ales din zona crestin-democrata a spectrului politic german, iar acest fapt a fost perceput in Romania ca fiind cu atat mai ingrijorator cu cat crestin-democratii vor fi, mai mult ca sigur, castigatorii proximelor alegeri nationale din Germania. Nu e mai putin adevarat ca dusurile reci pe care le-au administrat oficialii europeni Romaniei au alternat cu cele calde, alti oficiali europeni incurajand eforturile autoritatilor romane in sensul unei racordari cat mai line la cerintele UE.
La Summit-ul de vara de la Bruxelles (16-17 iunie), liderii europeni au recunoscut ca nu va fi posibil ca noua constituie europeana sa intre în vigoare la sfârsitul anului viitor, asa cum initial se prevazuse. Prin urmare, ei au decis sa prelungeasca perioada de ratificare cel putin pâna la jumatatea lui 2007. La aceeasi intalnire, au fost facute si o serie de declaratii cu privire la destinul viitor al Romaniei. Vestea buna e ca Romania va fi, candva, parte deplina a constructiei europene.
«Nu exista o vointa predeterminata a liderilor Uniunii de a întârzia aderarea României. Tratatul de aderare a fost semnat si va fi respectat integral, ceea ce înseamna ca România trebuie sa raspunda în timp util la toate exigentele Tratatului. Asta înseamna ca statele membre ale Uniunii vor respecta toate angajamentele si dispozitiile acestuia», a spus premierul luxemburghez Jean Claude Juncker, cel care a prezidat importantul Summit. La randul sau, presedintele Traian Basescu, prezent si el la lucrari, a spus, dupa o ora de discutii cu Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, ca «România si Bulgaria nu sunt subiect de discutie. Totul depinde de noi.»
Nu e insa mai putin adevarat ca Romania e sub lupa, orice pas gresit pe care il va face tara noastra avand darul de a face mai dificila integrarea. Pana cand aceasta integrare se va produce, Romania isi pregateste membrii observatori in Parlamentul European. Ei vor merge la noile «joburi» incepand chiar cu aceasta toamna.