Cinci ani impreuna

In martie 2001 aparea primul numar din Pagini Romanesti. Un numar care ii facuse pe multi sa spuna ca “aceasta publicatie nu are viata lunga”. Comentariile isi aveau originea mai ales in forma grafica a “ziarului”. In cautarea unei tipografii cat mai convenabile, ajunsesem la una dintre cele mai mari, Transcontinental, cu speranta ca vom avea garantia calitatii tipariturii. Ceea ce a iesit se poate vedea usor consultand primul numar din Pagini Romanesti: o publicatie urata, al carei nume era greu lizibil in pata de cerneala turnata pe prima pagina. De unde si morala: la pomul laudat sa nu mergi niciodata cu sacul. Dar observatiile oamenilor – aveam sa constat asta pe pielea mea mai tarziu – mai veneau si din aceea ca proiectul in sine, un ziar comunitar, distribuit gratuit intr-un tiraj semnificativ, era aproape un proiect sinucigas.
Intr-adevar, a face in comunitate un lucru care sa semene cat mai mult posibil cu o publicatie adevarata presupune nu numai bani, dar si o echipa de profesionisti si o munca imposibil de imaginat din afara; cu atat mai mult cu cat aceasta munca se face intr-un sistem de benevolat sau de compensatii financiare cu totul si cu totul modeste.
Dar iata ca, in ciuda tuturor motivelor care fac efemera viata publicatiilor de acest gen, Pagini Romanesti a ajuns in pragul celui de-al saselea an de existenta. De un an deja, apare de doua ori pe luna. Uneori, nici macar mie nu-mi vine a crede ca am scos pana acum 66 de numere. Desigur ca prezenta mea in aceasta echipa – pe care cineva, malitios desigur, o vedea mai mare chiar decat echipa Romaniei libere (sic!) – a jucat un anumit rol, acela de a impinge, cu o incapatanare aproape maladiva, caruta inainte. Insa Pagini Romanesti nu ar fi existat pana astazi daca alaturi de mine nu ar fi fost, in tot acest timp, O ECHIPA de impatimiti ai scrisului si de oa-meni capabili sa dea din putinul lor celorlalti.
Adesea, pe nedrept, spunem despre noi, romanii, ca nu suntem capabili sa facem benevolat. Ar trebui sa veniti sa vedeti la treaba echipa de la Pagini Romanesti. In saptamana “de ziar” se doarme pe sponci, atunci cand se doarme, se lucreaza sub o presiune de locomotiva cu aburi, se bea cafea in disperare, se mananca pe genunchi si, peste toate, se maraie cand suna telefonul fara motiv. De notat ca, in aceste zile, toate telefoanele sunt “fara motiv”.
Insa Pagini Romanesti nu ar fi putut ajunge pana aici daca in spatele ei nu ar sta toti cei care au ales sa ne sprijine, punandu-si publicitate in paginile publicatiei noastre: o clientela fidela, care creste de la numar la numar si care vine sa completeze ceea ce Pagini Romanesti reprezinta astazi.
Imi place sa cred ca suntem, intr-un fel, o oglinda a insasi comunitatii noastre, cu bune si cu rele. De-a lungul vremii, in special in ultimii doi ani, am scris si cateva articole “rele” in Pagini Romanesti. Unii spun ca am facut-o intentionat, “ca sa creasca tirajul ziarului”. Acestora le spun ca e un nonsens. “Cresterea tirajului” inseamna in primul rand mai multi bani cheltuiti, ziarul fiind gratuit, iar preturile de publicitate nu au crescut semnificativ in ultimii ani. Dimpotriva, as spune ca aceste articole ne-au facut sa pierdem pe drum cativa clienti vechi, nemultumiti probabil de articolele despre securisti, despre sarlatani sau despre coruptia din biserici.
Astazi, in prag de An Nou, Pagini Romanesti intra intr-o noua etapa. Doua sunt lucrurile majore petrecute in ultimul timp: avem un director si un director de marketing angajati in cadrul redactiei noastre si avem un sediu destinat in exclusivitate ziarului. Gata cu munca facuta in subsolul casei, gata cu intalnirile de redactie prin diferitele cafenele din Montréal. Avem, incepand cu aceasta luna decembrie, un sediu de lucru si un loc de intalnire cu clientii si cu cititorii nostri. Avem, mai ales, planuri mari si multe de viitor.
Fara indoiala, nimic din toate astea nu s-ar fi putut face si nimic din ce va urma nu se va putea face daca nu ati exista dumneavoastra, cititorii nostri fideli, oamenii de afaceri care ne incredinteaza publicitatea lor si aceasta echipa care trudeste luna de luna la facerea Paginilor Romanesti. VA MULTUMIM SI VA URAM TUTUROR SARBATORI FERICITE SI LA MULTI ANI!

G. S.
G. S.
Absolvent al primei promoţii de jurnalişti de după 1989 (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării - Universitatea Bucureşti), George Sava a lucrat la secţia Politică internă a României libere, din 1993 şi până în 1999, când s-a stabilit în Canada. Happily married, un căţel, câţiva prieteni şi mulţi adversari... de idei.

Ultimele articole

Articole similare