Interviu cu Ioan Bogdan Bucur, Consulul General al Romaniei la Montreal
S-a scurs o jumatate de an de cand ati sosit la post in Montreal. stiu ca ati lucrat in Irlanda inainte de a veni aici. Cum vedeti comunitatea romaneasca din Québec in comparatie cu cea din Irlanda?
Am sosit la Montréal la inceputul lunii iunie 2006; de atunci am reusit sa cunosc o buna parte din comunitatile romanesti din provincia Québec. Spre deosebire de Irlanda, unde am lucrat in perioada 2000-2004 si unde se afla o comunitate romaneasca de data relativ recenta (incepand cu anii ‘90), comunitatea romaneasca din Québec este mult mai diversificata. In primul rand, as remarca aici mai multe valuri ale imigratiei romanesti: incepand cu primii sositi, cu aproape 100 de ani in urma, urmati de imigratia sporadica de la inceputul secolului trecut si pana la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, continuand apoi cu imigratia din perioada regimurilor de “democratie populara” si ajungand pana la imigratia moderna, pe care o cunoastem astazi. Fiecare val de imigratie si-a adus contributia sa proprie, atat la formarea societatii multietnice pe care o vedem in regiunea marelui Montréal, precum si la ceea ce numim astazi generic “comunitatea romaneasca” din Montréal. Spun generic, pentru ca de fapt cred ca ar fi mai corect sa vorbim de “comunitatile romanesti” din Montréal! In acest sens, al divizarii, cele doua comunitati, din Dublin si din Montreal se aseamana oarecum… Spre deosebire insa de, sa zicem, irlandezi, care au imigrat masiv si care au fost nevoiti sa fie solidari in exil pentru a rezista in fata unor majoritati ostile, romanii par mai degraba dezbinati peste hotare… Revenind insa la intrebarea dumneavoastra, exista si diferente intre cele doua comunitati: in Irlanda s-a putut ajunge mai usor din Europa continentala, abundenta locurilor de munca si legislatia permisiva privind dobandirea cetateniei au atras un numar mare de romani din toate paturile sociale, dar in special muncitori necalificati sau cu calificare medie si numai in ultimii ani balanta a mai fost echilibrata de inginerii din IT, cativa profesori si studentii din marile universitati. Din pacate insa, au existat multe cazuri de persoane care au abuzat masiv de sistemul de securitate sociala, au incalcat legile sau au produs un adevarat “soc cultural” prin agresivitatea cu care isi foloseau copiii la cersit, aducand serioase prejudicii de imagine. Aici, in Québec, am constatat, cu satisfactie, ca imaginea romanilor este cu totul diferita; vecinii vorbesc cu simpatie de romani care au aceeasi “joie de vivre”, patronii sunt multumiti de angajatii lor romani, profesorii remarca inteligenta si abilitatea lingvistica a copiilor de la noi, si, cam peste tot pe unde te duci, dai de cate un roman care-si face serios treaba. Remarc cu placere, dar si cu tristete in acelasi timp, ca diaspora romaneasca din Québec este puternic dominata de o generatie relativ tanara, cu o pregatire intelectuala si profesionala ridicata, atent selectata de autoritatile de imigrare, care performeaza in mai toate domeniile de activitate, care a ajuns in pozitii de conducere la diverse nivele in marile companii, care exercita profesii liberale si care isi dezvolta cu succes propriile afaceri. Ma bucur cand vad cum au reusit pornind de la zero, dar ma intristez cand ma gandesc la magnitudinea hemoragiei de resurse umane, pe care nu am stiut sa le pastram in Romania…
Diaspora romaneasca devine din ce in ce mai puternica numeric peste tot in lume. Ma refer aici atat la emigratie, cat si la cei care parasesc temporar tara pentru a munci in strainatate. Cata importanta acorda autoritatile de la Bucuresti relatiei cu romanii care traiesc in Québec, relatie pe care o gestionati direct?
Intr-adevar, provincia Québec este destinatia preferata a majoritatii romanilor care emigreaza in Canada, iar zona Montréalului este un veritabil punct de acumulare, unde se strang din ce in ce mai multi romani. Acest lucru se vede si din volumul activitatii consulare. Pentru a veni in sprijinul cat mai multor solicitanti, programul de lucru cu publicul este de luni pana joi de la 9 la 16, iar vineri de la 9 la 12. De asemenea, avem in vedere suplimentarea schemei cu inca un functionar consular. Aderarea Romaniei la UE va aduce cateva elemente noi, introducerea pasapoartelor electronice si, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, renuntarea la vize pe relatia cu SUA si ulterior si Canada. Avem in vedere reamenajarea sau schimbarea sediului sectiei consulare, pentru a-l face compatibil cu normele Schengen. In masura in care resursele umane o vor permite, vom infiinta un web-site al consulatului, pe care vom afisa principalele elemente de interes, reglementa ri legale, formulare etc. De anul trecut am inceput sa facem deplasari pentru a asigura servicii consulare si pentru comunitatea romanilor din Québec City, iar din acest an vom avea in vedere si comunitatile din Sherbrooke si Trois Rivières.
Incercam sa rezolvam cat mai operativ solicitarile primite: procurile se elibereaza pe loc, iar procesarea dosarelor de pasapoarte a fost redusa la aproximativ trei luni de zile si precizez ca acestea se elibereaza numai de catre Ministerul Administratiei si Internelor.
In ceea ce priveste solicitarile atipice, sugerez petentilor sa ne sune si sa se informeze asupra documentelor de care au nevoie sau a elementelor pe care trebuie sa le cunoasca, astfel incat sa nu fie nevoie sa se deplaseze de mai multe ori.
Vizita la varf a delegatiei canadiene la Sommet-ul Francofoniei de la Bucuresti a avut si o importanta conotatie economica. Québec este partenerul comercial numarul unu al Romaniei, dintre toate provinciile canadiene. Exista mai multi investitori din Québec interesati sa investeasca in Romania?
Chiar daca participarea delegatiilor canadiene la Sommetul Francofoniei de la Bucuresti a fost una preponderent politica, s-au discutat, desigur, si unele aspecte cu caracter economic. Astfel, atat la nivel federal cat si la cel al provinciei Québec s-a abordat tema participarii canadiene la finalizarea unitatilor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavoda. Deocamdata insa nu s-a luat inca o decizie cu privire la componenta consortiului care va finaliza aceste lucrari. De finalizarea acestui proiect sunt interesate si cateva companii quebecheze, furnizori traditionali de subansamble pentru reactoarele de tip CANDU. Speram ca acestea vor face parte din misiunea economica a provinciei Québec in Romania, preconizata pentru primul semestru al acestui an.
Odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana remarcam, de asemenea, un interes sporit al investitorilor quebechezi fata de Romania, in special in domeniile imobiliar si al infrastructurii de transporturi.
Sa parasim rigorile functiei oficiale. Spuneti-mi cum vedeti Montréalul? Cum va simtiti aici?
Pentru mine, Montréalul va ramane intotdeauna orasul care a gazduit Jocurile Olimpice din 1976. Este locul in care o tanara sportiva dintr-un stat comunist a aratat lumii ca nu suntem o natie de mana a doua! si, de atunci, mii de romani vin aici sa se afirme in domeniile lor de activitate. Vin aici pentru ca Montréalul este “punctul de contact” dintre Europa si America. Vin aici pentru ca au posibilitatea sa faca o treaba serioasa, englezeasca, pentru ca se pot bucura de viata “à la française” si pentru ca oportunitatile le sunt deschise in cel mai pur stil nord-american. In octombrie trecut, in timp ce ma plimbam prin curtea Universitatii McGill contempland copacii colorati parca in culorile verii indiene a lui Joe Dassin, ma intalnesc cu un bun prieten din copilarie si cu un fost coleg de grupa din facultate… surpriza revederii ma face sa ma simt bine la Montréal!
