Banul lui Isarescu

Maruntisul il incurca pe guvernatorul general, Mugur Isarescu. La 2 ani dupa denominare taierea celor 4 zerouri din coada leului incercam sa vedem daca Banca Nationala a luat o buna decizie.
Isarescu a spus ca introducerea leului greu urmareste sa-i obisnuiasca pe romani cu vehicularea de sume mai mici, in pregatirea trecerii la euro, moneda unica europeana. Cum euro va circula in pietele din Romania cel mai devreme in 2012, se poate spune de pe acum ca, in 6 ani, romanii se vor invata cu ideea ca o paine costa 1 leu, si nu 10.000 de lei. Acesta era numai aspectul de imagine.
Guvernatorul a plusat, declarand ca leul greu va stopa inflatia, pe considerentul psihologic ca un produs care costa 1 leu va fi scumpit mai greu la 1 leu si zece bani decat acelasi produs care costa 10000 de lei si care se putea face rapid 11000 de lei. Poate ca asa se si intampla, numai ca, odata cu trecerea la leii noi, totul s-a scumpit automat. Comerciantii nu s-au mai incurcat la un lucru de 19.000 de lei vechi si l-au prezentat in raft cu 2 lei noi, deci scumpit.
O parte din corectitudinea preturilor pe care miza Mugur Isarescu la schimbarea banilor este contrazisa de practica. Monedele de 10 bani nu sunt intotdeauna la indemana micilor magazine, asa incat restul se poate da in bomboane sau guma de mestecat. Daca moneda de 10 bani este mai greu de gasit, cea de 1 ban lipseste cu desavarsire, desi ea exista oficial pe piata. Cand s-au schimbat banii, banutul a aparut, oamenii s-au uitat frumos la el si l-au pus la colectie, fiind convinsi ca nu-l vor mai gasi. Si asa a fost. Cand schimbi banii, iar leul nou este ca raport de schimb jumatate din dolarul canadian si o treime din acel euro la care visezi, este neaparat nevoie sa cultivi valoarea celei mai mici diviziuni a monedei nationale.
In Canada, fiecare dintre dumneavoastra are in buzunare, in masina sau acasa, in borcan, sute de monede de cupru de 1 cent. Cand se strang mai multi, ei sunt dusi la banca si depusi. Astfel, ei reintra in circulatie. Nu cred ca s-a intamplat vreodata ca vreun comerciant sa nu aiba sa va dea restul la ultimul cent. Acesta este rostul banilor si al comertului.
Cu toate ca centul circula cu adevarat, Trezoreria Canadiana se plange de costul excesiv de productie al monedei: aproape 6 centi. Deci fiecare nou cent aruncat pe piata aduce pierderi de 5 centi, astfel ca se pune chiar problema retragerii din circulatie a monedei. Sa nu uitam ca, in Canada, 70% din plati se fac pe carti de credit, si nu in bani lichizi. In Romania, raportul este invers, dar cu toate acestea sistemul leilor noi nu functioneaza, din cauza banutului buclucas.
Din nefericire, tot ce este legat de Banca Nationala este subiect tabu in Romania. Nimeni nu intreaba cat a costat operatiunea trecerii la leii noi sau cat costa producerea monedei de un ban care nu exista de fapt in buzunarele oamenilor. Isarescu se bucura de o imunitate stranie in fata presei; pana si acum 10 ani, un scandal care statea sa izbucneasca a fost rapid stopat: marea afacere a monedelor de 100 de lei, produse in Germania de o firma apropiata familiei guvernatorului.
Cert este ca Banca Nationala are un apetit curios de a schimba la cativa ani banii.