Dinamo sa fii, noroc sa ai

Pentru cine n-a vazut meciul Lazio-Dinamo din turul trei preliminar al Ligii Campionilor, titlul este rautacios. Sa faci 1-1 pe Stadio Olimpico din Roma si sa starnesti nemultumire e ceva. Dinamo n-a legat in tot meciul doua pase. Frica paralizanta de niste italieni extrem de duri in interventii a facut din Dinamo o echipa anonima, venita la ciupeala si la bafta, sa obtina un egal.
Danciulescu a inscris in vinclu printr-o lovitura de cap imparabila la singura centrare pe care au reusit-o dinamovistii in tot meciul. Era sa fie chiar 2-0 pentru ca un fundas roman a degajat mingea in acelasi Danciulescu. Lazio, o echipa dealtfel deloc stralucita, a sufocat apararea dinamovista pana cand Stefan Radu s-a gandit sa sara la cap, cu mana sus. Penalty si Lobont apara. Dinamo intra printr-un miracol cu 1-0 la pauza.
Toti credeam ca Rednic le va da doua palme sa se trezeasca si sa inceapa sa joace fotbal. Nici gand. Dinamovistii, ca niste gaini bete, pierd mingea nepermis de usor. Lazio egaleaza dintr-o noua balbaiala a apararii. Prin minutul 70, italienii raman in zece oameni. Ei par mai multi decat dinamovistii pe teren. Romanii, prost obicei, in loc sa incerce lovitura mortala, trag sa treaca timpul. Arbitrul norvegian mai elimina un italian cu 5 minute inainte de final.
Dinamovistii, cu doi oameni in plus, sunt la fel de dominati. La ultimele secvente ale meciului, Goian vede si el al doilea galben si rosu pentru o simulare penibila in propriul careu. In afara de Lobont meci de nota 10 -, Danciulescu si Cristea, ceilalti jucatori parca n-au existat. Claudiu Niculescu si Oprita figureaza cu prezenta pe gazon, dar n-am auzit nimic de ei tot meciul.
Un rezultat excelent, pentru un joc penibil. Daca Dinamo nu joaca fotbal la Bucuresti, n-are nici o sansa, chiar daca porneste acum ca favorita la calificare.