Romania fata cu recesiunea mondiala

Citește și

Alin Alexandru
Alin Alexandru
Alin Alexandru are peste 23 de ani de presă scrisă şi televiziune la Expres, Cu­ren­­tul, Biz, B1TV, Naţional TV, timp în care a rea­li­zat reportaje în peste 30 de ţări. Este pasionat înfocat de tenis şi expert în asigurări şi investiţii.

Sa nu ne imbatam cu apa rece! Asa-zisa recesiune mondiala pornita de la motorul usor dereglat al economiei americane, nu poate fi resimtita atat de rapid din Romania.
Multi dintre responsabilii administratiei de la Bucuresti tusesc doct, lasand lumea sa creada ca, chipurile, am fi in lumea buna – total conectati la economia mondiala – asa incat criza creditelor ipotecare din statul Iowa s-ar intinde pana in Ferentari.
Daca Romania intra in-tr-o criza, intra pe mana ei si mai putin din cauza conjuncturii internationale. Este adevarat ca au disparut niste miliarde de dolari ce se miscau cu agilitate prin calculatoarele speculantilor cursului de schimb. In aceasta situatie, cuvantul speculant nu are nimic peiorativ sau penal, sunt pur si simplu fonduri care plaseaza banii pe o moneda sau alta si castiga din diferentele de curs de schimb – se numesc fonduri speculative. Ele au aparut in Romania prin februarie 2005, odata cu liberalizarea contului curent. Adica din momentul in care nerezidentii au avut dreptul sa deschida conturi. Fiind o piata noua, Romania a fost incercata de niste miliarde de dolari. Intotdeauna fondurile speculative vaneaza o piata virgina sau una in transformare – in orice caz o piata in care moneda nationala are fluctuatii mari. Toti erau constienti ca acesti bani incing economia, intaresc pe termen mediu moneda nationala si creeaza senzatia ca tara respectiva e dinamica.
Acum miliardele au cam disparut, nu numai din Romania, ci si din celelalte tari est-europene din simplul motiv ca fondurile speculative incearca sa-si securizeze capitalul pana trece amenintarea de recesiune.
Se intampla de multe ori ca banii sa iasa dintr-o tara numai pentru ca exista o alta piata mai atractiva. De aceea, disparitia banilor incinsi era previzibila.
Speram ca ganditorii de la Banca Nationala n-au crezut ca miliardele speculative vor tine loc de performanta a economiei romanesti.
Asadar banii au cam plecat, leul a picat brusc – cea mai buna dovada ca era anemic, hranit cu junk-food, conjunctura si speculatii – si nu natural, prin performante economice.
Acum Banca Nationala dezinfecteaza piata, cumpara euro masiv sa calmeze cumva deprecierea leului.
Nenorocirea este ca in economie, cand incerci sa rezolvi o problema, apar imediat alte sapte. Cand leul era supraevaluat fata de euro sau dolar, exportatorii romani pierdeau bani, iar deficitul de cont curent al Romaniei devenise de-a dreptul periculos. Leul puternic face tara vulnerabila.
Acum cu un leu pus cu botul pe labe, vulnerabili sunt cetatenii care platesc mai scump bunurile importate si chiriile (cele stabilite in euro cu proprietarii). De asemenea, creditele in valuta au devenit mult mai costisitoare.
Niciodata nu poate fi reglat suta la suta echilibrul intre ce este benefic pentru economie in ansamblu, si pentru populatie.
Balanta este acceptabila pentru ambele parti numai cand economia este competitiva. Ceea ce nu este cazul la Bucuresti. De aceea, orice miliard care iese din tara se simte imediat.

- Publicitate -
- Publicitate -

Ultimele articole

Simona Halep, în sferturi la Wimbledon

Simona Halep s-a calificat spectaculos în sferturile de finală ale turneului de Mare Şlem de la Wimbledon, luni, după...
- Publicitate -
- Publicitate -

Articole similare

- Publicitate -