Probabil ca multi dintre noi mai pastram intr-un ungher al amintirilor din copilarie imaginea pe care ne-o dadeau manualele de istorie despre epoca popoarelor migratoare: o epoca tulbure, de permanenta incertitudine, cu navaliri repetate de barbari cruzi, cu nume ciudate, inarmati cu arcuri, sageti si sabii, urland, incendiind din fuga calului casele bietilor sedentari, distrugand temple si biblioteci, pradand tot ce putea fi pradat, poposind ici si colo atat timp cat caii aveau ce paste si pornind apoi brusc mai departe spre alte tari si popoare pasnice sa le distruga! Un roi de lacuste umane!
Istoricii au nuantat de mult asemenea imagini care de vor fi fost reale, in parte, nu au fost totusi si cel mai des intalnite. Si de altfel, navalirile acestea se produceau la distante de multi ani unele de altele, ceea ce inseamna ca intr-o viata de om, cu putin noroc, puteai fi scutit de ele. Sentimentul de instabilitate era mult mai putin intens decat ne inchipuiam.
Cum ar putea insa descrie istoricii de peste cateva sute de ani, procesele migratoare din zilele noastre care antreneaza mase de oameni incomparabil mai mari, pe spatii infinit mai vaste in fractiuni de timp a caror micime era de neimaginat nu in urma cu doua mii, ci cu numai doua sute de ani? E drept ca imaginea ar fi mult mai blanda fiindca, in zilele noastre, locul calului l-au luat automobilul, trenul si avionul, iar migratorii sunt pasnici si inarmati nu cu arcuri si sageti, ci cu pasapoarte, diplome si permise de munca…
Realitatea este ca datorita mai multor fenomene complexe actionand la scara planetara, ne aflam intr-o perioada de profunde mutatii demografice, culturale si economice care sunt pe cale sa schimbe infatisarea si chiar continutul civilizatiei contemporane. Noile tehnologii de comunicare, mondializarea, transformarile politice dintr-un mare numar de tari au determinat si determina o mobilitate nemaiintalnita in istorie. Ne aflam intr-o lume in continua miscare prin care se reconfirma inca o data – daca mai era nevoie! – natura funciar migratoare a speciei noastre.
In trecut aceasta pornire de a schimba mereu “locul si norocul” era franata de limitele resurselor biologice, de inertia provocata de marile obstacole ce trebuiau depasite, de imensitatea distantelor de parcurs cu mijloace de transport rudimentare, de lipsa informatiilor despre locurile indepartate.
De o suta si ceva de ani, aceste dificultati au devenit din ce in ce mai lipsite de importanta. Asa se face ca in primele trei decenii ale secolului trecut, pana la declansarea marii crize economice din anii 30, oamenii au calatorit si au migrat dintr-o tara in alta mai mult ca niciodata pana atunci. Evenimentele care au urmat – aparitia sistemelor politice totalitare, razboiul, si apoi consecintele lui, politicile de inchidere a granitelor dintr-un mare numar de tari etc. au stopat artificial aceasta tendinta.
Nu pentru foarte mult timp. Incetarea razboiului rece si apoi prabusirea comunismului, asociate cu progresul fulminant al noilor tehnologii de comunicare au devenit adevarate acceleratoare ale istoriei. In zilele noastre, cu mult mai mult chiar si decat in perioada interbelica, din perioada de maxima mobilitate a oamenilor, piedicile care stau in fata migratorilor au disparut si in locul lor au aparut dimpotriva incitative. Pentru cine vrea sa lucreze sau sa se stabileasca in alta tara lipsa de informatii, plonjarea in necunoscutul total au disparut.
Exista, desigur, pentru migratorii care devin imigranti, toata problematica integrarii sau a adaptarii la noi coduri sociale si aceasta problematica da nastere unor exigente speciale atat fata de imigranti cat si fata de societatile-gazda. Dar totul se rezolva mult mai usor datorita bogatiei de informatii reciproce de care dispun si unii si altii, datorita, de asemenea, schimbarilor in sistemul de valori care indeamna la respectarea diferentei si la pretuirea contributiei imigrantilor la economia si cultura societatilor-gazda.
Desigur, tabloul nu este roz pentru toti. Cum nici viata, in general, nu e. Pentru unii, imigranti bogati sau simpli migratori in cautare de conditii economice mai bune – e mai usor pentru altii, pentru imigrantii si refugiatii care fug de mizerie, de razboaie civile, de catastrofe naturale, de represiuni politice e greu. Nu se poate compara situatia unui specialist (migrator) european care vine sa lucreze catva timp in America de nord, cu cea a unui nefericit din Bangladesh care fuge din calea inundatiilor in India vecina.
Ramane insa ca o dominanta faptul ca vremea noastra se caracterizeaza, in primul rand prin deplasarea unor mase uriase de oameni cu diferite motivatii (profesionale, politice, personale, familiale, securitare etc.) dinspre si inspre toate punctele cardinale. Intr-un document al Organizatiei Internationale a Migrarii se arata ca daca toti migratorii din lume ar forma populatia unei singure tari, tara aceea ar fi pe locul cinci in lume, cu aproape 200 de milioane de locuitori.
