Posibil sa nu va anunt nicio noutate, dar perioada in care se mai poate contribui la REER pentru anul 2008 se termina. Ultima zi de cotizatie acceptata de Ministerul Federal al Veniturilor este luni, 2 martie 2009. O sa-mi reprosati ca v-am anuntat prea tarziu si din cauza asta o sa platiti mai mult impozit decat ar fi trebuit. Asa sa fie? Campania de publicitate – pentru ca toti cei interesati sa salveze, cat se mai poate, din impozitele ce bat la usa – a inceput inca de la sfarsitul anului trecut. In ziare, la radio, la televiziune, ca sa nu mai pun la socoteala toate publicitatile institutiilor fianciare, se vorbeste doar de REER si de CELI. Doar cei ce nu au vrut sa auda nu au auzit.
Prin traditie, primele doua luni ale fiecarui an reprezinta, pentru majoritatea platitorilor de taxe canadiene, momentul privilegiat pentru bilantul veniturilor pe anul ce a trecut. Pentru a avea o idee asupra taxelor platite, nu este absoluta nevoie sa asteptati la posta sosirea faimosului T4. Anexa explicativa a ultimului cec primit anul trecut va face un bun rezumat, cu suma totala primita, suma taxelor provinciale si federale platite, suma cotizatiilor la RRQ, la sindicat – cand e cazul-, la asigurarea de grup etc. Primul pas e sa faceti un calcul simplu, aplicand procentajele de impozitare (ce pot fi obtinute de pe site-ul guvernului ) la venitul total castigat, pentru a verifica daca ati platit destul, prea putin sau prea mult impozit. Se continua cu o simulare de cotizatie in REER, cu alte cuvinte, scadem din valoarea brutului castigat suma pe care dorim sa o depunem, recalculam coeficientul de impozitare, diferenta de impozit platit in plus fiind mereu bine venita.
Concluzia – la care mai toate institutiile financiare au ajuns in prezent – e ca, anul acesta, numarul participantilor la fondurile de pensie a fost deosebit de mic. Criza financiara ce pare sa nu se mai termine, perspectivele economice nu tocmai incurajatoare, rata somajului in crestere, istoriile de frauda financiara nemaiintalnite pana in prezent pe continentul american constituie, in mod sigur, tot atatea motive ale slabei participari. Chiar daca situatia din Canada nu poate fi comparata cu ce se intampla in Statele Unite, precautia si-a pus deja amprenta pe atitudinea canadienilor.
Cineva spunea ca, de cele mai multe ori, investim mai mult cu sufletul decat cu ratiunea si cred ca nu s-a inselat prea mult. Sunt total de acord ca e dureros sa-ti vezi economiile de o viata topindu-se pe zi ce trece. In acelasi timp insa, mi-e greu sa inteleg de ce foarte multa lume a decis anul acesta sa se “autopenalizeze”, refuzand cu buna stiinta diminuarea impozitarii imediate. Asta in conditiile in care veniturile pe anul trecut au fost, in general, mai mari decat in anul precedent. Singura explicatie care pot sa mi-o dau e ca, in timp de criza, devenim mult mai patrioti decat credem ca suntem si dorim cu orice pret sa contribuim la bunastarea generala, deci implicit, la vistieria guvernului.
